Adăposturi civile în România: situația este critică în caz de atac. Doar o țară europeană are buncăre pentru toți cetățenii

În urma unui raport întocmit de Curtea de Conturi a României, țara noastră are tot mai puține adăposturi civile, iar acestea sunt insalubre și cu „dotări” rămase la nivelul anilor 70′. Astfel, doar circa 600.000 de români s-ar putea adăposti în aceste spații în caz de urgență.

Situația adăposturilor civile din România

Curtea de Conturi a României a arătat că situația din țara noastră nu este deloc îmbucurătoare, mai ales în contextul unui război la graniță. Se atrage atenția asupra problemelor legislative care nici măcar nu reglementează cu exactitate ce reprezintă, cum trebuie dotat și cum trebuie întreținut un adăpost de protecție civilă.

„Un act normativ care trebuie actualizat și adaptat contextului actual este Strategia națională de protecție civilă aprobată în anul 2005, în care riscul de conflict armat nu a fost definit, având în vedere faptul că până la izbucnirea conflictul din Ucraina, riscul unei amenințări militare în România a fost nesemnificativ. Strategia națională de protecție civilă a fost elaborată în temeiul Legii privind protecția civilă, act normativ căruia nu i-au fost aduse modificări până în prezent. Un aspect de menționat este faptul că instrucțiunile de folosire a adăposturilor de protecție civilă sunt cele elaborate în anul 1961 și cuprinse în Manualul de apărare locală antiaeriană, instrucțiuni care nu au fost actualizate și care, în cele mai multe cazuri nu sunt afișate în adăposturile de protecție civilă”, se arată în raportul Curții de Conturi.

Mai mult, în ultimii ani nici nu s-a realizat vreun inventar care să prezinte realistic situația acestor adăposturi. Ceea ce este cel mai rău este că de la momentul întocmirii raportului numărul adăposturilor a scăzut. Auditul a avut loc în perioada aprilie – noiembrie 2024 și se referă la situație la data de 31 decembrie 2023.

Potrivit datelor solicitate de FANATIK Ministerului Afacerilor Interne, IGSU are în evidență, în momentul de față, 5.059 de adăposturi. La data de 31 decembrie 2023, numărul adăposturilor era de 5.072, dintre care 2.529 operative și 2.543 neoperative. Mai simplu spus, mai mult de jumătate dintre adăposturile existente nu pot fi folosite pentru scopul destinat, în condițiile în care populația României este de peste 19.000.000 de persoane.

Ce prevede legea privind întreținerea buncărelor

Există, de asemenea, și un cadru legal ce stabilește cine trebuie să aibă grijă și să întrețină aceste spații. Potrivit Legii nr. 481/2004, art. 45 prevede că obligația menținerii în stare de funcționare a adăposturilor de protecție civilă realizate pentru protecția populației de efectele atacurilor aeriene revine proprietarilor și utilizatorilor acestor spații.

De asemenea, prefectul din fiecare județ și primarii de sector sunt cei care urmăresc îndeplinirea atribuțiilor privind protecția civilă. Aceștia pot propune tehnici de îmbunătățire a sistemului de alarmare a populației și pot chiar contribui la fondul de adăpostire. Astfel, nu doar că ajută la respectarea normelor, ci pun siguranța populației pe primul plan. În anul 2022 au fost alocate fonduri de circa 278 de milioane de lei pentru operaționalizarea adăposturilor din 25 de județe ale României. Cu toate acestea, nu s-a reușit implementarea măsurilor necesare pentru buna funcționare a acestor spații, lucru constatat de inspectorii ISU în timpul controalelor.

Apare, desigur, și întrebarea dacă adăposturile civile pot servi și pentru alte scopuri, altele decât adăpostirea populației în caz de pericol. Reprezentanții MAI au răspuns solicitării FANATIK care chestiona utilitatea buncărelor pe timp de pace. A se remarca faptul că multe astfel de spații au fost scoase din evidența autorităților tocmai pentru că nu au fost întreținute cum trebuie și au devenit inutilizabile pentru scopul destinat.

„Pe timp de pace, adăposturile de protecție civilă pot fi utilizate pentru alte destinații, cu respectarea normelor tehnice, cu obligația de a fi eliberate, în caz de necesitate, în cel mai scurt timp. În acest sens, având în vedere aspectele menționate, toate adăposturile de protecție civilă pot fi utilizate pentru scopul destinat. Din cauza neîntreținerii subsolurilor clădirilor în cadrul cărora au fost construite, adăposturile de protecție civilă și instalațiile aferente au ajuns într-o stare avansată de degradare, iar acestea nu mai îndeplinesc condițiile de siguranță și protecție pentru care au fost proiectate și executate, respectiv din cauza scoaterii din funcțiune/demolării clădirilor prevăzute cu adăpost de protecție civilă, acestea au fost scoase din evidență”, se arată în răspunsul Ministerului Afacerilor Interne.

Ce amenzi se dau pentru nerespectarea legii

În cazul nerespectării prevederilor legale ce vorbesc despre întreținerea acestor spații, inspectorii IGSU, cu atribuții de control și constatate a încălcării legii, pot aplica sancțiuni pentru administratorii/proprietarii de adăposturi. Sancțiunile pentru contravențiile constatate în ceea ce privește adăpostirea sunt:

• între 100 lei și 500 lei: pentru nesolicitarea avizelor și autorizațiilor de protecție civilă;
• între 1.000 lei și 2.000 lei: pentru nemenținerea adăposturilor publice de protecție civilă în stare bună de utilizare.

Ministerul Afacerilor Interne a transmis că, în ultimii cinci ani, s-au aplicat 218 amenzi la nivel național pentru cele două contravenții menționate anterior. Printre principalele deficiențe remarcare de inspectorii IGSU în timpul controalelor se numără:

• lipsa garniturilor de etanșeizare a ușilor e acces în adăposturi;
• tâmplărie metalică deteriorată;
• defecțiuni ale sistemelor de ape pluviale sau scurgeri ale blocului ce au condus la inundarea subsolurilor și implicit a adăposturilor;
• instalații electrice dezafectate total sau parțial;
• dezafectarea tablourilor electrice, precum și descompletarea acestora;
• exploatarea acestora cu improvizații și/sau defecțiuni;
• nerealizarea, nefuncționarea sau scoaterea din funcțiune a instalației de filtroventilație;
• instalații de filtroventilație descompletate sau deteriorate total/parțial;
• descompletarea supapelor de suprapresiune;
• ieșirile de salvare de tip „săritură de lup” au ușile de acces blocate sau prezintă urme de uzură, capacele de ieșire de salvare sunt astupate;
• lipsa mobilierului destinat toaletelor;
• lipsa sau nefuncționarea instalațiilor sanitare (lipsa conductă de scurgere, de apă);
• neasigurarea operativității adăpostului de protecție civilă, în situații de urgență, în cel mult 24 de ore, din cauza modificărilor structurale (pereți, planșee, căi de acces, ieșiri de salvare), a schimbărilor de destinație sau a gradului avansat de degradare;
• nefinalizarea lucrărilor de execuție a adăposturile de protecție civilă;
• nesolicitarea și neobținerea autorizației de protecție civilă.

Într-un răspuns remis FANATIK, IGSU a transmis că se urmărește modificarea actului normativ prin care sunt sancționate faptele amintite mai sus. Printre modificări se numără și majorarea cuantumului amenzilor aplicate pentru neîndeplinirea obligațiilor ce revin administratorilor adăposturilor de protecție civilă.

Reacția autorităților locale la situația adăposturilor civile din București

În încercarea de a informa autoritățile locale cu privire la modalitățile prin care adăposturile civile pot fi întreținute conform reglementărilor în vigoare și eficientizate, au avut loc mai multe ședințe. În calitate de președinți ai Comitetului Local pentru Situații de Urgență și Centrului Operativ și vicepreședinte al Comitetului Municipal, nici primarii de sector și nici primarul general al Capitalei nu au participat la discuțiile organizate la Prefectura București pe tema adăpostirii populației și posibilități de creștere a capacității de adăpostire în situație de conflict armat. Instituțiile locale au trimis doar reprezentanți din cadrul serviciilor de urgență cu atribuții pe linia protecției civile.

„Toți primarii municipiilor reședință de județ au transmis răspunsuri la chestionare, cu excepția primarului general al municipiului București, care nu a răspuns întrebărilor cu privire la îndeplinirea atribuțiilor ce îi revin pe linia adăpostirii populației și a stării adăposturilor publice din București, în general, și în special cele aflate în administrarea Primăriei Municipiului București”, se mai arată în raportul Curții de Conturi.

Printre constatările CCR se mai află:

• comitetele județene și locale pentru situații de urgență nu au luat măsuri adecvate și suficiente pentru ducerea la îndeplinire a hotărârilor CJSU din anul 2022 privind adăposturile de protecție civilă;
• în Planurile de pregătire pentru situații de urgență ale IGSU (inclusiv inspectoratele teritoriale) nu au fost incluse activități de instruire și pregătire a populației și nu au fost efectuate preventiv exerciții pentru adăpostire, în caz de conflict armat;
• în România nu se cunosc necesarul și capacitatea reală de adăpostire a populației în situația unui conflict armat;
• nu a fost elaborată o concepție privind modul în care, pe timp de pace, se face pregătirea adăpostirii populației în situație de conflict armat;
• normele și instrucțiunile tehnice privind adăposturile de protecție civilă din România nu au fost actualizate și adaptate la standardele și cerințele de calitate existente din domeniul construcțiilor;
• peste jumătate din numărul adăposturilor de protecție civilă nu îndeplinesc cerințele de funcționalitate;
• capacitatea adăposturilor de protecție civilă existentă în România este insuficientă, raportată la populația rezidentă care trebuie adăpostită în situația unui conflict armat;
• evidența privind fondul de adăpostire este incompletă și se bazează doar pe situațiile adăposturilor de protecție civilă special construite și dotate cu instalații specifice, întocmite de IGSU.

Țara cu cele mai multe adăposturi civile din Europa

Întrebat recent despre situația adăposturilor civile din România, Raed Arafat, șeful Departamentului pentru Situații de Urgență, susține că o singură țară din Europa poate asigura adăpostul întregii populații în caz de război.

„Din păcate dacă mergem oriunde în Europa o să vedem că nu există o capacitate totală care să acopere întreaga populație. Este o singură țară care știu că are adăpost pentru fiecare cetățean și asta e Finlanda în rest, n-am văzut o țară care să aibă așa ceva”, a spus acesta în februarie 2025.

Raportul CCR arată, însă, că nu Finlanda este țara cu cea mai mare capacitate de protecție a populației. Această țară se află abia pe locul patru, cu 50.500 de adăposturi pentru un total de 4,8 milioane de oameni.

Pe primul loc în topul european al celor mai pregătite țări din punct de vedere al adăposturilor civile se află Elveția. În această țară în care trăiesc circa 8,6 milioane de oameni există 365.000 de adăposturi ce pot asigura protecția a aproape 9 milioane de persoane. Mai rău decât România stau alte state europene ca Germania, cu doar 579 de adăposturi civile funcționale, și Bulgaria, cu doar 292 de adăposturi aflate în condiții bune.

Cu ce se diferențiază România de Elveția la modul de gestionare al buncărelor

Adăposturile civile din Elveția au fost construite în timpul Războiului Rece, făcând din această țară una dintre cele mai pregătite din punct de vedere al securității populației. Aici s-au construit adăposturi anti război încă din 1960, acest lucru fiind obligatoriu prin articolele 45 și 46 din Legea federală finlandeză privind protecția populației și protecția civilă. Astfel se oferă cetățenilor Elveției o protecție de 114% în caz de urgență.

Există, însă, unele diferențe regionale. În Geneva, de exemplu, adăposturile asigură protecția în caz de bombardamente sau atacuri nucleare doar pentru 75% din populație. Un adăpost cunoscut poate la fel de mult pe cât sunt de celebre ceasurile și ciocolata elvețiană este adăpostul din Lucerna. Construit în 1976, acesta poate adăposti până la 20.000 de persoane. Are șapte etaje și este considerat cel mai mare adăpost de protecție civilă existent la acest moment.

Și în Elveția aceste spații sunt utilizate pentru depozitare. În contextul războiului din Ucraina, atenția a fost atrasă din nou asupra acestor locuri, având loc mai multe lucrări de îmbunătățire a acestora. Aici se cere ca adăposturile civile să fie eliberate și pregătite pentru primirea cetățenilor în termen de cinci zile.

Adăposturile civile din Elveția au fost construite conform unor reguli tehnice stricte. Structura este din beton armat, ușile și capacele sunt blindate, iar ieșirile de urgență și sistemele de ventilație sunt concepute în așa fel încât interiorul să fie protejat de contaminarea cu substanțe toxice.