Alte creșteri de taxe pentru români. Ce am putea să plătim în 2025 și ce este suplimentul de austeritate

Executivul a introdus o serie de măsuri fiscale menite a reduce deficitul bugetar prin deja celebra ordonanță trenuleț. Totuși, acestea acoperă doar un sfert din cele 26,2 miliarde de lei necesare.

Alte creșteri de taxe pentru români

Din acest motiv, guvernul analizează alte soluții fiscale, mai drastice, discutate deja cu Banca Mondială și Comisia Europeană, un așa-zis „supliment de austeritate”, scrie România TV.

Potrivit unor surse citate de publicația amintită, printre măsurile mai dure, incluse în „suplimentul de austeritate”, discutate cu organismele internaționale se numără:

• Majorarea impozitului pe venit de la 10% la 12%;
• Creșterea impozitului pe profit de la 16% la 19%;
• Majorarea TVA de la 19% la 21%, menținând cote reduse pentru alimente și medicamente;
• Trecerea impozitării proprietății la valoarea de piață.

În ceea ce privește majorarea impozitului pe venit, nu se știe dacă aceasta va include și creșterea impozitului pe veniturile din dividende, majorat recent, sau în ce mod va afecta veniturile din salarii, unde taxarea este deja la cote ridicate (impozitul și contribuțiile se ridică la peste 42% din salariul brut)

Legislația privind trecerea impozitării proprietății la valoarea de piață este deja adoptată, dar aplicarea este în prezent amânată până la 1 ianuarie 2026.

Guvernul a adoptat în octombrie o OUG prin care a decis amânarea intrării în vigoare a acestei legislații, care ar fi urmat să se aplice de la 1 ianuarie 2025 și care ar fi dus la creșteri semnificative ale impozitelor în localitățile mai dezvoltate și cu prețuri mai ridicate.

Dacă ar fi implementate, aceste măsuri suplimentare ar avea un impact semnificativ asupra economiei și ar putea acoperi golul bugetar. Spre exemplu, o creștere de 1 punct procentual la TVA (de la 19% la 20%) ar genera venituri suplimentare de peste 6 miliarde de lei.

Dacă nu va aplica acest „supliment de austeritate”, guvernul va trebui să identifice alte surse de venituri fiscale. Executivul ar putea încerca să negocieze cu Comisia Europeană pentru a relaxa țintele, însă deja România are o perioadă de ajustare a deficitului bugetar de șapte ani, maximumul permis.