Andrei Vochin scoate în evidență ce le leagă pe Rapid, Craiova și Sepsi: „Cristiano. Fostul”
Sepsi OSK Sfântu Gheroghe își trăiește în aceste zile abisul în performanță sportivă pe prima scenă a fotbalului românesc.
:format(jpeg):quality(80)/wp-content/uploads/2025/05/andrei-vochin-editorial-cristiano-bergodi-scaled.jpg?#)
Un club cu un buget consistent, care-l plasează în primele 6-8 echipe ale campionatului, cu un stadion superb și o bază sportivă în care copiii, juniorii și adulții găsesc toate facilitățile pentru pregătirea zilnică, a intrat în săptămâna critică. Roș-albii sunt la o distanță de un singur meci de cea mai mare contraperformanță din istorie. În weekend, la Clinceni, covăsnenii vor trebui să scoată măcar un punct din confruntarea cu Unirea Slobozia pentru a nu retrograda direct în eșalonul secund.
Andrei Vochin scoate în evidență ce le leagă pe Rapid, Craiova și Sepsi: „Cristiano. Fostul”
Nu mai departe de acum doi ani, Sepsi devenise o prezență obișnuită în play-off și se consacrase ca specialistă a Cupei României, pe care a și capturat-o în două rânduri. Mai mult, ca să nu se simtă stinghere în vitrina de onoare a clubului, cele două Cupe s-au însoțit și cu două Supercupe, semn că roș-albii au izbutit, în fiecare start de sezon, să pună la respect campioanele en-titre ale României, CFR, în 2022, și Farul un an mai târziu.
Universitatea Craiova se pregătește să mai încheie un an frustrant. De când a fost preluată de Mihai Rotaru, gruparea din Bănie a sperat să se încoroneze regină a fotbalului din România, postură în care n-a mai fost de 35 de ani. Nepoții și strănepoții Campioanei unei Mari Iubiri se amăgesc an de an cu iluzia unui nou titlu, dar, de fiecare dată, termină stagiunea într-o mare de regrete.
În acest deceniu al noului patronat, Universitatea s-a apropiat o singură oară de marele vis. S-a întâmplat în sezonul pandemiei, atunci când oltenii au ajuns să joace cu trofeul pe masă, la propriu. Era vara târzie a lui 2020, când contextul a făcut ca, la Craiova, în fața propriilor suporteri, contra clujenilor de la CFR, ”Știința” să aibă nevoie de victorie pentru a câștiga campionatul. Golul prin care Nistor a deschis scorul în prima repriză a dus Bănia în extaz. Finalul a fost însă trist pentru ea, pentru că experiența superioară a multiplilor campioni pregătiți de Dan Petrescu le-a năruit visul. Dar, de atunci și până atunci, Universitatea lui Rotaru n-a fost niciodată atât de aproape de titlu. Așa cum n-a fost nici în acest sezon, când echipa încă tremură pentru obținerea unui loc european.
Rapid București este echipa din SuperLiga cu cel mai mare buget salarial rezervat antrenorilor și jucătorilor ei. Conform datelor pe 2024, societatea a cheltuit cu salariații peste 10 milioane de euro. La o asemena anvelopă financiară generoasă, giuleștenii ar fi trebuit să-și fi asigurat până acum, cu două runde înainte de final, măcar o prezență europeană, dacă nu cumva ar fi fost logic să se înscrie cu șanse importante în lupta pentru titlu.
Deși investiția a crescut cu mult față de cea din sezonul trecut, performanța echipei e tot pe acolo. Acum un an, Rapidul termina sezonul regular pe locul secund în al doilea an de după revenirea în SuperLiga și prindea play-off-ul pentru prima dată sub patronajul lui Dan Șucu. Faptul că în bătălia finală pentru titlul sau un loc european giuleștenii au clacat a ”nevrozat” serios factorul decizional, care a umblat, evident, la banca tehnică. Azi, Rapidul e tot pe acolo, prin coada play-off-ului, deși cheltuielile clubului au crescut cu peste 30% față de sezonul precedent.
Ce le leagă pe aceste trei echipe?
Ei, bine, omul care a reușit, până la urmă, cele mai bune performanțe din ultima perioadă ale fiecărui club este același. Cristiano Bergodi a trecut pe la fiecare dintre ele și a lăsat în urmă un maximum de performanță sportivă. Și la Sepsi, și la Universitatea Craiova, și la Rapid. Fie în valoare absolută, fie raportat la investiția făcută de patronat. De fiecare dată, Bergodi a plecat, silențios, fără scandal, amiabil. De fiecare data, senzația lăsată de încheierea colaborării a fost aceea că patronii s-au declarat mulțumiți. Că italianul nu a fost regretat de nimeni.
Mereu, Cristiano și-a făcut bagajul și a plecat în tăcere. Și-a luat cu el și trofeele, și realizările și imperfecțiunile. La Rapid a strâns o medie de 1,62 puncte per meci, la Sepsi 1,68, iar la Craiova 2,33. Statistica spune că nimeni după el n-a mai atins aceste cifre. Și, pe cale de consecință, nici Rapid, nici Sepsi, nici Craiova nu s-a mai apropiat de performanțele italianului.
În management, cel mai ușor lucru e să înlocuiești oamenii. Schimbarea regilor, bucuria nebunilor. Dar cel mai greu e să pui în loc ceva mai bun. Pe ”fostul” nu-l mai suporți, e fie un ”slab”, fie un ”vetust”, fie un ”nemernic”. Problema cea mai mare e că trebuie să pui ceva în loc și acela trebuie să fie mai bun. Aici intervine arta conducătorilor. La Sepsi, Rapid, și Craiova, arta se pare că a fost un kitch.
Care este reacția ta?






