Austeritatea de tip Bolojan nu e dorită la Bruxelles. Angajații Comisiei Europene vor să muncească mai puțin, dar pe aceiași bani. Cât câștigă o româncă

Modelul austerității lui Ilie Bolojan nu e tentant pentru cei de la Bruxelles. În timp ce premierul României se angajează într-o serie de măsuri dure cu care spune că va reduce deficitul bugetar, la Comisia Europeană, funcționarii vin cu idei complet opuse marilor reforme ale fostului primar al Oradiei, prezentat de tabăra politică pro-europeană de la noi drept salvatorul economiei.

Modelul Bolojan nu e dorit nici la Bruxelles. Angajații Comisiei Europene se plâng de epuizare profesională și cer muncă de acasă

În timp ce Bolojan militează pentru tăieri și restructurarea aparatului administrativ, la Bruxelles lucrurile se văd diferit. Funcționarii publici ai Comisiei Europene se plâng că lucrează prea mult și vor să nu meargă zi de zi la birou.

Potrivit Euractiv, Comisia Europeană se pregătește pentru o potențială reformă profundă a modului în care funcționează administrația Uniunii Europene, însă tensiunile se simt deja în aer. Angajații executivului european vor program de lucru mai scurt decât lucrătorii obișnuiți (în prezent, programul e de 40 de ore pe săptămână) și chiar posibilitatea de a lucra mai mult timp din afara Belgiei. Funcționarii cer măsuri care să îi protejeze de burnout (epuizare profesională).

Discuții intense la Bruxelles pe cine, cât și cum lucrează

În cadrul unei întâlniri care a avut loc vineri, 21 noiembrie 2025, cea mai populară temă de discuție nu a fost despre salarii, reorganizări sau privilegii, ci despre orele de muncă. Angajații Comisiei Europene au vrut să știe dacă se poate reduce săptămâna de lucru sub 40 de ore. Propunerea a atras numeroase voturi pozitive și a devenit vocea unei nemulțumiri colective.

Deși s-au strâns suficienți funcționari care să pledeze pentru această idee, entuziasmul lor nu a fost îmbrățișat de Piotr Serafin, comisarul european pentru Administrație Publică. Acesta a temperat rapid așteptările și a subliniat că procesul de revizuire se produce într-un moment extrem de sensibil pentru bugetul Uniunii. Într-o perioadă în care guvernele țărilor membre UE sunt reticente la creșterea cheltuielilor, ideea de a finanța o administrație mai mare nu e bine primită peste tot.

Comisarul Serafin a cerut inclusiv României să finanțeze 2.500 de posturi în plus la Comisia Europeană, pe fondul suprasolicitării angajaților

„Cred că modelul actual, noi sarcini fără resurse suplimentare, va continua și în viitor”, a declarat Serafin, care a insistat că instituția în fruntea căreia se află trebuie să dea dovadă de flexibilitate și adaptabilitate, dacă dorește să inspire încredere în negocierile cu statele membre. Comisarul a dezvăluit că a cerut capitalelor europene să finanțeze 2.500 de posturi suplimentare în cadrul Comisiei. Guvernele au fost aproape în unanimitate împotriva propunerii. În timpul întâlnirii, Serafin și alți oficiali implicați în evaluarea felului în care funcționează administrația publică au fost bombardați cu întrebări privind condițiile de lucru.

Prin platforma Slido, mesajele angajaților au fost clare: se simt suprasolicitați de sarcini și orele de muncă, neascultați, la limita burnout-ului. Un participant la discuție a spus, conform sursei menționate, că în unele servicii personalul este permanent supraîncărcat. Altcineva a descris volumul de muncă drept unul extrem. O altă chestiune pusă pe masă a fost următoarea: „Când se va opri mentalitatea de a face mereu mai mult cu și mai puține resurse?”. „Toți colegii mei au ajuns în burnout”,  a replicat un alt participant la ședință.

Una dintre cele mai votate solicitări a fost extinderea numărului de zile în care angajații să poată munci din străinătate, adică 30 pe an, față de 10 cum se întâmplă în prezent. Cererea a primit 141 de voturi pozitive, dar comsiarul Serafin a strâmbat din nas și a spus că zece zile sunt suficiente, așa că UE va continua să cheltuiască în continuare la fel de mult cu deplasările funcționarilor, cazarea și diurna, căci nu se permite munca de acasă pe perioadă mai îndelungată.

Salariile de la Bruxelles. De la 3.000 de euro (pentru un funcționar începător) la 35.000 pe lună (cazul româncei Roxana Mînzatu)

La discuția despre cât de mult se lucrează la Bruxelles și cât de epuizați se simt angajații a fost prezentă și Catherine Day, fostă secretară generală a Comisiei, care a dorit să clarifice o controversă recentă, spunând că a fost citată greșit de presa europeană, sugerând că ar fi de acord cu anumite disponibilizări: „Nu am spus niciodată că scopul grupului este desființarea joburilor permanente din cadrul Comisiei”.

La final ședinței, Serafin a declarat că vor fi transmise concluziile finale președintei Comisiei, Ursula von der Leyen, și colegiului comisarilor până la finalul anului 2026.

Pe ce bani lucrează funcționarii publici europeni? Salariile diferă destul de mult, în funcție de experiență, domeniu și mai ales gradul de responsabilitate al fiecăruia. Cei mai bine plătiți sunt, evident, șefii. Comisarii europeni ajung să bage în buzunar câteva zeci de mii de euro pe lună. Roxana Mînzatu, românca numită comisar pentru drepturi sociale și muncă, câștigă 35.000 de euro.

Pentru funcționari, însă, salariul variază de la 3.000 și 5.000 de euro lunar (sumele depind de pregătire și vechime). În general, comisarii europeni (cei care nu dețin o funcție de vârf cum este cazul româncei noastre) au un salariu de circa 20.000 de euro.