Autostrada Moldovei A7 și Autostrada Unirii A8 puse pe pauză: mai multe segmente, scoase din PNRR. Reacția Ministerului Transporturilor

Probleme pentru infrastructura rutieră din România. Conform Ministerului Fondurilor Europene, anumite segmente din Autostrada Moldovei A7 și din Autostrada Unirii A8 au fost scoase din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Care este cauza și spun cei de la Ministerul Transporturilor.

Lovitură pentru șoferii din România: porțiuni din A7 și A8, scoase din PNRR

Extrem de ambițioasă, România a inclus în PNRR toate cele 13 loturi din Autostrada Moldovei A7, cu o lungime totală de 319 kilometri, dar și două loturi din Autostrada Unirii A8.

Planurile autorităților primesc acum o lovitură cruntă. Marți, 15 iulie, Dragoș Pîslaru, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, a anunțat că anumite segmente din Autostrada Moldovei A7 și din Autostrada Unirii A8 au fost scoase din PNRR.

Oficialul Guvernului spune că s-a întâmplat asta din cauza problemelor la procedurile de achiziție. El nu a precizat despre ce segmente din aceste autostrăzi este vorba.

”Sunt segmente de autostradă (care au fost scose din PNRR), nu din progres fizic, ci din probleme de achiziții publice. Căutăm surse alternative de finanțare pentru proiectele prioritare, gen segmentele prioritare din A7 și A8 care nu mai sunt prinse din PNRR”, a declarat ministrul, conform Economedia.

Ce spune Ministerul Transporturilor despre această problemă

În replică, reprezentanții de la Ministerul Transporturilor (MT) susțin că, de fapt, România ”nu pierde niciun ban din PNRR”. Țara noastră nu va returna fondurile deja cheltuite pe segmentele ce au fost scoase din PNRR.

”În urma discuțiilor tehnice purtate cu reprezentanții Comisiei Europene, s-a stabilit că proiectele care rămân în PNRR vor fi finanțate integral din fonduri europene, fără a mai necesita cofinanțare din bugetul de stat. Mai mult, ajustările financiare necesare – determinate de creșterile de prețuri la materialele de construcție, energie și carburant – vor fi acoperite din fonduri europene, conform prevederilor Ordonanței de Urgență nr. 64/2022”, transmite Ministerul.

Proiectele care rămân finanțate 100% din PNRR sunt:

Infrastructură rutieră:

• Autostrada Moldovei (A7), tronsoanele Focșani – Pașcani;
• Autostrada Lugoj – Deva (A1), secțiunile D și E (tunelurile de la Margina – Holdea).

Infrastructură feroviară:

• Toate cele 4 loturi ale tronsonului CF Cluj – Episcopia Bihor;
• Un lot din tronsonul CF Arad – Timișoara – Caransebeș (Lugoj – Timișoara).

Despre proiectele care au fost excluse parțial sau total din PNRR, MT ”subliniază că nu va fi returnată nicio sumă deja cheltuită. Astfel, România nu va rambursa cei 2,3 miliarde de euro investiți până în prezent în proiectele deja finalizate sau aflate în stadiu avansat de execuție”.

Printre proiectele care au fost scose din PNRR, enumerate de MT:

• Autostrada Buzău – Focșani (A7) – finalizată și deschisă circulației;
• Lotul 1 al Autostrăzii Ploiești – Buzău (A7) – finalizat și dat în circulație;
• Secțiunile Leghin – Moțca și Târgu Mureș – Miercurea Nirajului (A8) – contracte semnate, dar cu lucrări incipiente;
• Secțiunile Nădășelu – Poarta Sălajului (Autostrada Transilvania) – lucrări în curs, termene actualizate de finalizare pentru anul 2026
• Loturile 1, 3 și 4 din tronsonul CF Arad – Timișoara – Caransebeș.

”Toate aceste proiecte vor fi continuate și duse la bun sfârșit prin Programul Transport 2021–2027 sau din alte surse europene, convenite împreună cu Comisia Europeană”, susține Ministerul.

Dragoș Păslaru, contrazis de cei de la Ministerul Transporturilor

Șeful de la Fondurile Europene a spus că problemele de achiziții se referă la nerespectarea regulamentului european de achiziții publice. ”Anumite erate la aceste achiziții nu au fost publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene – JOUE”, a precizat Dragoș Pîslaru.

Fostul minister condus de Sorin Grindeanu Ministerul se apără și spune că ”modificările privind finanțarea prin PNRR nu sunt cauzate de erori administrative sau de slaba gestionare a proiectelor. Schimbările sunt cauzate de anumite necorelări tehnice între sistemul european de achiziții (JOUE) și cel național (SICAP), în special privind vizibilitatea publicării unor erate”.