Avertisment sumbru despre viitorul internetului. AI riscă să-l tragă pe linie moartă: ”Poate să devină inutilizabil”
Specialiștii în securitate cibernetică trag semnalul de alarmă: suprasaturarea spațiul online cu date AI amenință să-l facă inutil pentru utilizatori.
Pe măsură ce inteligența artificială generează tot mai multe informații online, experții avertizează că internetul ar putea deveni copleșit de date false, greu de verificat și de folosit în mod eficient. Este mediul digital pe cale să devină inutilizabil din cauza AI?
De ce a ajuns inteligența artificială să fie folosită de toate vârstele, de la elevi la adulți
În ultima perioadă, inteligența artificială a luat o amploare uriașă și a devenit un instrument la care apelează oameni din toate categoriile de vârstă. Copiii o folosesc pentru a primi ajutor la teme sau chiar pentru a căuta sfaturi legate de relația cu părinții și prietenii, în timp ce adulții cer recomandări pentru sarcinile de la serviciu sau pentru organizarea vacanțelor.
Despre această tendință tot mai vizibilă a vorbit pentru FANATIK expertul în Securitate Cibernetică, Alexandru Panait.
„Într-adevăr, oamenii au tendința din ce în ce mai mult să folosească inteligența artificială pentru a găsi informații sau pentru a o pune să caute diferite locații sau hoteluri la care să se cazeze într-o vacanță.
Deci, practic, din ce în ce mai mulți oameni încep să folosească AI-ul pentru a-și ușura modalitatea prin care caută pe internet”, a declarat Alexandru Panait, expert în Securitate Cibernetică, pentru FANATIK.
Câți oameni folosesc inteligența artificială în lume chiar acum
Inteligența artificială nu mai este de mult un concept science-fiction, ci o tehnologie la care apelează tot mai mulți oameni din întreaga lume. În prezent, se estimează că aproximativ 380 de milioane de persoane folosesc activ instrumente bazate pe AI, adică aproape 4% din populația globului.
Specialiștii spun că această creștere nu se va opri aici. Până în 2030, numărul utilizatorilor ar putea depăși 700 de milioane, iar unele prognoze chiar vorbesc despre aproape un miliard de oameni care vor apela zilnic la AI. În realitate, însă, impactul este și mai mare, pentru că mulți dintre noi folosim inteligența artificială indirect, prin recomandările de pe rețelele sociale, prin asistenți vocali sau prin aplicațiile de pe telefon.
Va ajunge internetul să fie inutilizabil din cauza avalanșei de fake news
Plecând de la cele de mai sus, fondatorul Gov-Smart atrage atenția asupra unei teorii tot mai discutate, ”Dead Internet Theory”. Conform acesteia web-ul ar putea deveni inutilizabil din cauza avalanșei de informații false.
Panait explică faptul că, pe măsură ce oamenii sunt bombardați cu știri și date contradictorii, inclusiv generate de AI, devine imposibil de distins adevărul de minciună.
„Există o altă teorie care se numește ”Dead Internet Theory”, ce presupune că în momentul în care internetul va fi inundat cu fake news, și aici putem să încadrăm și o parte din informațiile generate de AI, pentru că este la îndemâna tuturor, atunci, practic, internetul va deveni inutilizabil.
Cu alte cuvinte, în momentul în care oamenii vor fi bombardați cu atât de multe informații și atât de diverse, va fi imposibil să mai facă distincția între adevăr și minciună. Motiv pentru care această teorie care a fost lansată în urmă cu câteva decenii, și pe care o vedem din ce în ce mai valabil astăzi, ne conduce către ipoteza că internetul poate să devină inutilizabil”, a mai menționat expertul.
Poate inteligența artificială să distingă adevărul de ficțiune
În continuare, consultantul subliniază punctele slabe ale inteligenței artificiale. Spre deosebire de oameni, AI nu are simțuri și nu poate distinge cu certitudine adevărul de ficțiune, chiar și atunci când analizează imagini sau informații complexe.
„Tot aici ar mai exista și un al treilea aspect, faptul că inteligența artificială însăși nu are capacitatea de a distinge adevărul de ficțiune. Pentru noi oamenii este destul de ușor să distingem adevărul de ficțiune prin simțurile pe care le avem.
Inteligența artificială nu are simț, nu poate să vadă. Spre exemplu în momentul în care îi trimitem o poză, poate pe baza informațiilor pe care le are, să deducă că în acea poză se află un cățel. Dar nu poate fi sigură de acest lucru. Menționez asta în contextul antrenării inteligenței artificiale pe viitor”, a mai punctat Alexandru Panait, pentru FANATIK.
Cât de mulți români folosesc AI-ul
În România, utilizarea inteligenței artificiale (AI) este în continuă creștere. Potrivit unui studiu realizat de Reveal Marketing Research, aproape 47% dintre români folosesc AI în activitățile lor zilnice. Această adopție este mai pronunțată în rândul tinerilor sub 35 de ani, unde procentul ajunge la 70%. De asemenea, femeile sunt mai predispuse să utilizeze AI, cu 51% dintre ele raportând utilizarea acestei tehnologii, comparativ cu 42% dintre bărbați.
În ceea ce privește platformele AI, ChatGPT este cel mai utilizat în România, având o cotă de piață de 89,28% în august 2025, urmat de Microsoft Copilot cu 5,87% și Perplexity cu 3,1%.
Ce căutări are populația României în viața de zi cu zi
Utilizările principale ale AI în România includ căutarea de informații generale (73%), educația (45%) și divertismentul (37%). De asemenea, 6 din 10 utilizatori de AI iau decizii de cumpărare cu ajutorul acestei tehnologii. euractiv.ro
În domeniul educațional, mai mult de 2 milioane de profesori, elevi și părinți din România utilizează intensiv soluții AI, susținute de Microsoft, în activitățile lor zilnice.
Poate supraabundența de date să afecteze performanța inteligenței artificiale
Autoritatea în domeniu avertizează că pe măsură ce lumea virtuală se umple tot mai mult cu date generate de AI, acestea vor fi folosite pentru antrenarea viitoarelor modele, dar efectul poate fi contrar. În loc să devină mai inteligente, sistemele AI riscă să înregistreze un declin în performanță, deoarece „inteligența” lor depinde strict de calitatea informațiilor cu care sunt alimentate.
„Cu cât internetul va deveni din ce în ce mai populat cu date create de AI, acestea fiind folosite la rândul lor pentru a antrena inteligența artificială din viitor să devină din ce în ce mai performantă, se va întâmpla următorul fenomen. Nivelul de halucinație a inteligenței artificiale va crește din ce în ce mai mult.
Astfel, capacitatea inteligenței artificiale de a fi inteligentă va începe să vadă un declin într-un anumit punct din cauza faptului că acestea sunt inteligente datorită calității datelor cu care sunt hrănite”, a mai explicat Expertul în Securitate Cibernetică.
De la școală la job și divertisment: cum le schimbă AI viața românilor
Românii folosesc tot mai des inteligența artificială în viața de zi cu zi, pentru o gamă variată de activități. Mulți apelează la AI pentru a căuta rapid informații, a primi recomandări personalizate sau a traduce texte. Tinerii o folosesc intens și în scop educațional, pentru ajutor la teme, explicații suplimentare sau dezvoltarea de noi abilități.
De asemenea, AI este folosit pentru a crea conținut digital, cum ar fi articole, postări pe rețelele sociale sau e-mailuri, dar și pentru a automatiza sarcini la locul de muncă, a analiza date sau a sprijini luarea deciziilor. În plus, mulți români explorează AI-ul în domeniul divertismentului și creativității, folosindu-l pentru a genera muzică, artă vizuală sau chiar povești.
Poate inteligența artificială să fie cu adevărat creativă ca oamenii?
Pentru a înțelege limitele inteligenței artificiale, expertul oferă un exemplu ipotetic din istorie. El subliniază că, spre deosebire de oameni, AI nu poate fi creativă și nu poate genera idei cu adevărat noi.
„Și ca să putem să punem într-o imagine de ansamblu acest lucru, aș merge pe următoarea ipoteză. Dacă am fi antrenat această inteligență artificială din anii 1600 cu datele de la acea vreme, aceasta ar fi fost ferm convinsă că ideea că pământul este rotund este complet absurdă.
În momentul în care acea inteligență de la 1600 ar fi discutat cu oameni, ar fi influențat modul de gândire al acestora, dându-le un ultimatum despre felul în care arată lumea lor. Care ar fi fost un ultimatum complet greșit.
Inteligența umană are capacitatea de a fi creativă și de a crea viziuni noi, de a crea lucruri noi. Lucrul pe care inteligența artificială nu poate să-l facă pentru că aceasta doar prezice foarte bine care este următorul cuvânt care s-ar potrivi în contextul acelei discuții”, a spus, în final, Alexandru Panait, pentru FANATIK.
Care este reacția ta?