Bani de concediu, acordați preferențial unor angajați ai Casei de Sănătate. Prejudiciu de sute de mii de lei la CNAS

În urma unui control efectuat de către Curtea de Conturi la Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS), auditorii instituției au luat decizia de a sesiza organele de urmărire penală după ce au descoperit un prejudiciu de câteva sute de mii de lei adus Casei. Asta după ce persoane din conducerea Casei ar fi acordat în mod nelegal indemnizații pentru concediile de odihnă pentru un număr restrâns de angajați.

Indemnizații de concediu, acordate nelegal pentru angajații CNAS

Un raport recent al Curții de Conturi a scos la iveală faptul că pe parcursul anilor 2024 și 2025, Casa Națională de Asigurări de Sănătate, instituția care gestionează un buget de aproape 100 de miliarde de lei, a plătit nelegal aproape jumătate de milion indemnizații de concediu de odihnă. De aceste sume ar fi beneficiat doar patru angajați ai instituției.

Raportul Curții menționează că au fost identificate mai multe cazuri în care, în aceeași lună, unui angajat i-au fost plătite sume cu titlu de avans pentru concediu de odihnă fără ca aceste sume să fie justificate – zilele de concediu nu era nici măcar luate, iar sumele erau plătite cu mult înainte de zilele de concediu.

„Acordarea nelegală în perioada 2024 și până la data prezentului audit, de către XXXXXXX, a sumei de 479.073 lei (362.976 lei în anul 2024 și 116.097 lei în anul 2025) cu titlu de avans pentru concediu de odihnă, unui număr de 4 salariați, cu încălcarea repetată a prevederilor legale aplicabile în domeniu.

Astfel, au fost identificate multiple cazuri în care, în aceeași lună, au fost acordate aceleiași persoane mai multe sume cu titlu de avans pentru concediul de odihnă, pentru perioade succesive, mult decalate față de momentul plății, fără ca numărul de zile de concediu de odihnă efectuate în lună, conform pontajului, să justifice acordarea avansului sau suma acordată cu acest titlu”, se arată în raportul Curții de Conturi.

Banii acordați preferențial acelorași angajați

Auditorii Curții susțin că practica a avut „un caracter de continuitate” în anul 2024 și la începutul anului 2025, până la data auditului, și că persoanele care au încasat acești bani în 2024 au continuat să le încaseze și în 2025. Documentul citat spune că același angajat a încasat în aprilie 2025 avans pentru un concediu de odihnă în luna februarie a anului 2026. Raportul citat subliniază că este vorba de aceeași angajați care au beneficiat de aceste sume.

„Aspectele identificate în anul auditat au avut caracter de continuitate, perpetuându-se și în anul 2025, până la data demarării misiunii de audit. Deși sumele acordate în anul 2024 nu au fost recuperate integral de la salariați până la 31.12.2024, persoanele respective au încasat în continuare sume cu titlu de avans pentru concediu de odihnă și în 2025. Astfel, s-a ajuns ca în aprilie 2025 să fie acordat avans pentru concediul de odihnă aferent lunii februarie 2026.

În perioada ianuarie – mai 2025 a fost acordată, într-un mod similar celui identificat în anul auditat, suma totală de 116.097 lei către aceleași persoane identificate și în anul 2024”, se arată în raportul Curții de Conturi.

Sesizarea organelor de urmărire penală

Trebuie precizat că salariul și indemnizația de concediu de odihnă nu sunt același lucru. Când un angajat intră în concediu el nu primește salariul propriu-zis calculat la finalul fiecărei luni. Indemnizația de concediu se calculează separat, pe baza mediei veniturilor salariale din ultimele trei luni, înmulțită cu numărul de zile de concediu. De asemenea, indemnizația de concediu se plătește înainte de concediu (cu cel puțin 5 zile), și nu la finalul lunii, cum este cazul salariului.

Raportul Curții menționează că în timpul controlului au fost identificate două persoane, printre care și un șef de birou, responsabile cu controlul financiar preventiv – una dintre acestea fiind cea care a aplicat și viza de control financiar pe ordonanțele de plate prin care au fost acordate aceste sume de bani.

Documentul citat precizează că sumele acordate în perioada 2024-2025 cu titlul de avans pentru concediu de odihnă au fost recuperate în totalitate, iar din cuantumul total reprezentând beneficii nerealizate (dobânzi și penalități de întârziere) – calculat la suma de 21.365 lei, a fost încasată suma de 9.135 lei. Chiar dacă prejudiciul a fost recuperat aproape în totalitate, cele două instituții – Curtea de Conturi și CNAS – au sesizat organele de urmărire penală.

„În timpul misiunii de audit, în conformitate cu prevederile legale și procedurile proprii, Curtea de Conturi a României a inițiat demersurile pentru sesizarea organelor de urmărire penală și suspendarea din funcții a persoanelor care au săvârșit fapte cauzatoare de prejudicii entității până la soluționarea definitivă a cauzelor în care sunt implicate (…) Ca urmare a solicitării Curții de Conturi a României, CNAS a procedat la verificarea aspectelor prezentate. Pe baza concluziilor rezultate, conducerea CNAS a dispus măsuri în sensul sesizării organelor de urmărire penală”, se mai arată în documentul citat.

Cum a procedat Casa în cazul concediilor medicale

Același raport al Curții de Conturi critică CNAS pentru neverificarea și neplata la timp a cererilor pentru concedii medicale din perioada 2019-2022. Suma totală pentru aceste deconturi depășește 250 de milioane lei, deconturi care au fost verificate abia în 2023 și 2024, ceea ce ar fi condus la plata discreționară a acestor concedii.

„Menținerea în soldul contului „Decontări din operații în curs de clarificare” fără respectarea prevederilor legale, a sumei de 261.515.190 lei, reprezentând contravaloarea concediilor medicale solicitate de angajatori în perioada 2019 – 2022, fără a fi verificate și validate la plată, deși XXXXX a procedat la verificarea și plata cererilor depuse în perioada ulterioară, respectiv perioada 2023 – 2024.

Prin neverificarea și neplata cererilor în ordinea depunerii lor, plata sumelor s-a efectuat discreționar, astfel că există riscul ca aceste cereri să se fi prescris, unele entități să se fi radiat, iar altele să acționeze în instanță XXXX ceea ce ar genera plăți suplimentare pentru entitate”, arată sursa citată.

De asemenea, CNAS pare să nu fi fost interesată în recuperarea sumelor de bani datorate pentru serviciile medicale prestate unor cetățeni din statele UE.

„Supraevaluarea creanțelor cu suma de 81.138 lei reprezentând servicii medicale prestate cetățenilor din statele membre UE pe teritoriul României, fără emiterea formularelor (E125) pentru solicitarea rambursării acestora și care reprezintă documentele justificative în baza cărora se recunosc drepturile de creanță”, se arată în documentul citat.