„Busificarea”, fenomenul care a îngrozit Ucraina. Recrutări forţate, dezertări masive şi tăcerea Occidentului

„Busificarea” este un termen care îi îngrozeşte pe ucraineeni de rând și se referă la procesul prin care tinerii sunt reținuți împotriva voinței lor, adesea implicând o luptă violentă, și înghesuiți într-un vehicul – adesea un microbuz – pentru a fi transportați ulterior către un centru de recrutare al armatei.

Anchete controversate şi morţi suspecte în centrele de recrutare

Până de curând, recrutorii armatei ucrainene alegeau ținte ușoare, după cum se arată într-o analiză publicată de Statecraft sub semnătura lui Ian Proud, fost membru al Serviciului Diplomatic al Majestății Sale Britanice, din 1999 până în 2023. Totuși, în ultimele săptămâni fenomenul pare să fi luat amploare, astfel că pe 26 octombrie editorul-șef pe probleme de apărare al ziarului The Sun, Jerome Starkey, a scris un reportaj tulburător despre o recentă călătorie pe linia frontului din Ucraina, în care susţinea că însoţitorul său ucrainean a fost „integrat cu forța în serviciul armat al țării sale”.

Acest caz a fost frapant din două motive. În primul rând pentru că mobilizarea forțată a trupelor este rareori relatată de către instituțiile de presă occidentale. În al doilea rând, spre deosebire de majoritatea recrutărilor forțate, acest eveniment a avut loc în urma unei presupuse deturnări a vehiculului jurnaliștilor occidentali de către trei bărbați înarmați, care au insistat ca aceştia să conducă spre un centru de recrutare. De acolo, Starkey relata: „Am văzut cel puțin o duzină de bărbați posomorâți, majoritatea cu vârste cuprinse între 40 și 50 de ani, care ţineau în mâini teancuri de hârtii. Erau chemați înăuntru pentru controale medicale formale, pentru a dovedi că sunt apți de luptă”.

Situaţia a stârnit critici vehemente după o serie de incidente mediatizate, în care unii bărbați au murit chiar înainte de a îmbrăca uniforma militară. Astfel, pe 23 octombrie, ucraineanul Roman Sopin a murit din cauza unei traume puternice la cap, după ce fusese recrutat cu forța. Autoritățile ucrainene susțin că bărbatul a căzut, însă familia sa a intentat acțiune în justiție. În august, un bărbat în vârstă de 36 de ani, încorporat de puţină vreme, a murit subit într-un centru de recrutare din Rivne, dar autoritățile afirmă că decesul s-a produs din cauze naturale. În iunie, ucraineano-maghiarul Jozsef Sebestyen, în vârstă de 45 de ani, a murit după ce a fost bătut cu bare de fier în urma recrutării forțate, dar armata ucraineană neagă această versiune a evenimentelor. Tot în luna august, un alt recrutat a murit din cauza rănilor suferite după ce a sărit dintr-un vehicul aflat în mișcare, care îl transporta către centrul de recrutare.

Val de dezertări în armata ucraineană. Peste 110.000 de cazuri în primele luni din 2025

Pe internet circulă o mulţime de filmuleţe cu scene în care bărbaţii sunt luaţi forţaţi de pe stradă de militari, sunt bătuţi şi abuzaţi, dar autenticitatea multora dintre ele nu poate fi confirmată. Majoritatea includ membri ai familiei sau prieteni care luptă cu disperare pentru a împiedica persoana iubită să fie răpită împotriva voinței sale.

În noiembrie 2024, ministrul apărării al Ucrainei, Rustem Umerov, declara că va pune capăt „busificării”, dar, deşi Ucraina a luat măsuri pentru a moderniza recrutarea în armată și a face înrolarea mai atractivă pentru bărbații sub 25 de ani, acum, după un an, „busificarea” pare să se înrăutățească, după cum apreciază Ian Proud.

Pe de altă parte, dacă ucrainenii întâmpină dificultăți în a încuraja tinerii să se înroleze voluntar în armată, atunci se dovedește și mai greu să-i facă să rămână acolo şi să nu dezerteze. În luna ianuarie a acestui an presa ucraineană scria despre situaţia faimosului Batalion 155 Anna de Kiev, ai cărei membri fuseseră instruiţi în Franţa. 1.700 dintre soldaţi au dezertat încă dinainte de a trage un foc pe frontul de luptă, dintre care 50 când se aflau încă în Hexagon.

În prima jumătate a anului 2025, în Ucraina au fost raportate peste 110.000 de cazuri de dezertare. Numărul este sensibil mai mare decât cel din 2024, când procurorii ucraineni au inițiat peste 89.000 de proceduri legate de dezertare și abandon neautorizat al unităților. Cifra de anul trecut a fost de 3,5 ori mai mare decât ce din ​​2023.

Susţinerea pentru negocieri a crescut la 70% în rândul ucrainenilor

Dezertările par a fi determinate parțial de lipsa tot mai mare de trupe de infanterie pe linia frontului, ceea ce înseamnă că soldații beneficiază rareori de odihnă și pauze de recuperare. Ca într-un cerc vicios, ratele de dezertare în creștere par să provoace practici de recrutare mai violente și apoi proteste civile. Pe 30 octombrie, la Odessa, un grup de manifestanți care protestau împotriva recrutării forțate a unui bărbat au răsturnat microbuzul de recrutare.

Amploarea fenomenului de „busificare” şi a numărului de dezertori merg în paralel cu o creștere semnificativă a ponderii ucrainenilor de rând care îşi doresc încheierea războiului. Susținerea pentru o soluție negociată a conflictului a crescut de la 27% în 2023 la 69% în 2025. În același timp, sprijinul pentru ideea ca Ucraina să „continue lupta până la victorie” a scăzut de la 63% la 24% în aceeași perioadă, potrivit sondajelor realizate de Gallup. În schimb, la vârful statului, președintele Zelenski susţine că dificultățile militare ale Ucrainei sunt legate mai degrabă de lipsa armelor, nu de lipsa oamenilor, deşi estimările arată că peste o cincime dintre soldaţii armatei ucrainene, formate din un milion de oameni, au dezertat în ultimii patru ani.