Călin Popescu Tăriceanu, achitat definitiv în dosarul de luare de mită. Cum a scăpat fostul premier prin decizia ÎCCJ

Fostul premier Călin Popescu Tăriceanu a fost achitat definitiv, luni, de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în dosarul în care a fost acuzat de luare de mită. Procurorii Direcției Naționale Anticorupție l-au acuzat că a primit 800.000 de dolari de la reprezentanții unei companii austriece pentru a lua decizii favorabile firmei în cauză.

Călin Popescu Tăriceanu, achitat definitiv în dosarul de luare de mită

Potrivit deciziei Înaltei Curți de Casație și Justiție, Călin Popescu Tăriceanu este achitat definitiv în dosarul în care a fost acuzat că a primit mită. Hotărârea în acest dosar este definitivă.

„În temeiul art. 421 pct. 1 lit. b) din Codul de procedură penală respinge, ca nefondate, apelurile declarate de Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie şi de intimatul inculpat Berteanu Petru împotriva sentinţei nr. 476 din data de 10 octombrie 2024 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia penală în dosarul nr. 619/1/2021, privind pe intimatul inculpat Popescu-Tăriceanu Călin Constantin Anton şi pe persoana interesată Teodorescu Ştefan Bogdan”, se arată în decizia emisă de ÎCCJ.

Instanța a emis o decizie similară și pe 10 octombrie 2024, când Călin Popescu Tăriceanu fusese achitat de acuzațiile din același dosar. Atunci decizia nu a fost definitivă, ca în cazul din prezent.

„În baza art. 396 alin. 5 din Codul de procedură penală raportat la art. 16 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură penală achită pe inculpatul Călin Constantin Anton Popescu Tăriceanu pentru comiterea infracţiunii de luare de mită prevăzută de art. 289 alin. 1 din Codul penal, rap. la art. 6 şi art. 7 alin. 1 lit. a) din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 5 din Codul penal. În baza art. 396 alin. 5 din Codul de procedură penală raportat la art. 16 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură penală achită pe inculpatul Petru Berteanu pentru comiterea infracţiunii de complicitate la luare de mită, prev. de art. 48 rap. la art. 289 alin. 1 din Codul penal, cu aplicarea art. 6 ?i art. 7 lit. a) din Legea nr. 78/2000 şi a art. 5 din Codul penal”, se arăta în minuta ÎCCJ de anul trecut.

De ce a fost acuzat, de fapt, fostul prim-ministru

Tot în toamna lui 2024 magistrații au decis să ridice măsura sechestrului asigurator impus asupra imobilelor fostului premier al României. Aceeași decizie s-a luat și în cazul bunurilor mobile și imobile ale lui Petru Berteanu.

Problemele cu legea avute de Călin Popescu Tăriceanu au început în 2021, când fostul premier a fost trimis în judecată de DNA. El a fost acuzat că a pretins și a primit foloase materiale în valoare de 800.000 de dolari de la reprezentanții unei firme din Austria. În acest context, procurorii Anticorupție au pus sechestru asigurator pe bunurile imobile ale lui Tăriceanu până la suma de 800.000 de dolari.

„În calitatea menţionată, inculpatul Popescu-Tăriceanu Călin Constantin Anton ar fi pretins (în cursul anului 2007) şi ar fi primit (în cursul anului 2008), în mod indirect, de la reprezentanţii unei companii austriece, foloase materiale în valoare de 800.000 USD, constând în plata unor servicii de consultanţă, în schimbul exercitării atribuţiilor sale în aşa fel încât să fie adoptate o serie de hotărâri favorabile companiei, respectiv hotărârile de guvern nr. 199/2008, 634/2008, 1193/2008 şi 1451/2008”, susţineau, în 2021, procurorii DNA.

Faptele imputate lui Călin Popescu Tăriceanu s-ar fi petrecut între aprilie – mai 2007, în mod indirect. Totul s-ar fi realizat prin intermediul unui afacerist, și el trimis în judecată pentru complicitate la luare de mită. Acesta ar fi cerut, în numele fostului premier, un comision de 10% din valoarea actelor adiționale sau plăților la un contract comercial al companiei austriece. Asta în schimbul adoptării unor măsuri decise de guvern care urmau să permită, legal, acest lucru, conform intereselor firmei.