Câte miliarde a plătit România dobânzi și comisioane la datoria publică. Cum a modificat Bolojan împrumuturile făcute de Ciolacu
Ce datorie publică a moștenit Guvernul Bolojan de la Marcel Ciolacu și câte miliarde a împrumutat. Ce sume au fost plătite cu titlul de dobânzi și comisioane
Imediat după alegerile prezidențiale din luna mai, randamentele la obligațiunile guvernamentale ale României pe zece ani – practic, dobânzile la care se împrumută statul român de pe piețele externe – au ajuns la cel mai înalt nivel din ultimii nouă ani, fiind de peste 8,5%. În aceeași lună, datoria publică a României (raportată la PIB) a crescut cu două procente, de la 60 la 62%, iar astăzi ea se apropie de 65%. O treime din suma plătită de țara noastră în contul datoriei publice în acest an au fost însă doar dobânzi și comisioane.
Ce dobânzi a plătit România în contul datoriei publice
În luna iunie 2023, luna în care Marcel Ciolacu devenea premierul României, datoria publică a țării ajungea la 876 miliarde lei, ceea ce reprezenta aproape 55% din PIB. Doi ani mai târziu, când premierul Ilie Bolojan depunea jurământul, datoria publică a țării ajunsese la suma de 1.180 de miliarde. Vorbim de o creștere cu peste 300 de miliarde lei, adică un sfert din datoria totală a României.
Potrivit datelor BNR privind datoria publică a României, care merg doar până la finalul lunii august, la această dată, datoria țării ajunsese la suma de 1.211 miliarde lei, ceea ce reprezenta 63,7% din PIB. În primele două luni în care Executivul a fost condus de către Ilie Bolojan, datoria publică a României a crescut cu circa 30 de miliarde lei (o creștere cu circa 2,56%).
În aceeași lună august, România a plătit 9,1 miliarde lei în contul datoriei publice. Din această sumă, 7,5 miliarde au reprezentat ratele de capital, principalul – adică suma restituită efectiv din împrumuturile contractate, și 1,67 miliarde lei, dobânzi și comisioane la aceste împrumuturi.
Per total, în primele opt luni din an, Guvernul a plătit 100,4 miliarde lei în serviciul datoriei publice guvernamentale. Din această sumă, dobânzile și comisioanele au prezentat o treime, mai exact 32,9 miliarde. În contul principalului, sumele împrumutate efectiv de stat, s-au plătit 67,5 miliarde lei.
Ce sume trebuie plătite până la finalul anului
Deși datele BNR sunt doar până la finalul lunii august, Ministerul Finanțelor a publicat o proiecție cu sumele ce urmează să fie plătite de către Guvern în contul datoriei publice guvernamentale până la finalul anului. Conform documentului, vârful ar fi fost atins în lunile octombrie și noiembrie, când plățile lunare au fost estimate la 21 și 18 miliarde lei. În luna octombrie, din cele 21,3 miliarde, dobânzile și comisioanele reprezintă 6,6 miliarde.
O altă situație aparte este și în luna septembrie, când plățile au fost estimate la 9,9 miliarde. Din această sumă, ratele de capital au fost de doar 3,2 miliarde, în timp ce dobânzile au ajuns la suma de 6,7 miliarde lei.
Până la finalul anului, statul român trebuie să achite suma de 155,1 miliarde lei în serviciul datoriei publice guvernamentale. Din această sumă, 105,2 miliarde sunt ratele de capital, iar 49,9 miliarde, dobânzile și comisioanele. Practic, o treime din suma plătită în acest an în contul datoriei publice o reprezintă dobânzi și comisioane.
Ca o comparație, reforma pensiilor adoptată de Guvernul Ciolacu, prin care au fost majorate majoritatea pensiilor românilor, a implicat costuri de circa 56 miliarde lei până la finalul anului în curs.
Împrumuturile externe, cele mai mari dobânzi
Ceea ce se remarcă din datele din primele opt luni ale anului, perioadă ce cuprinde plățile efective făcute de Executiv în contul datoriei publice este faptul că dobânzile externe sunt deosebit de mari, raportat la ratele plătite.
Din cele 12,74 miliarde lei plătite pentru serviciul datoriei publice externe, ratele de capital au fost de 938 milioane lei. Dobânzile și comisioanele au ajuns însă la suma de 11,8 miliarde, o sumă de peste 11 ori mai mare. Asta ne arată că împrumuturile externe au fost făcute la dobânzi fixe mult mai ridicate.
Spre comparație, plățile în contul datoriei publice interne, care au reprezentat 87% din totalul plăților, au fost 66,6 miliarde rate de capital și 21,1 miliarde, dobânzi și comisioane.
Cum a reușit să modifice Bolojan împrumuturile României
Această dinamică se modifică în estimările făcute de Ministerul Finanțelor pe ultimele patru luni din an. Plățile în contul datoriei interne, adică împrumuturile făcute de stat de la populație prin intermediul titlurilor de stat sau de alte instituții financiare, bănci și fonduri de pensii, rămân majoritare: aproape 40 de miliarde din totalul de 54 de miliarde, estimate de plată până la finalul anului.
Totuși, la serviciul datoriei publice externe se poate observa că deși dobânzile și comisioanele rămân ridicate (6,3 miliarde), ratele de capital cresc semnificativ, până la 8,3 miliarde. Altfel spus, dacă în primele 8 luni statul achitase mai puțin de un miliard din principalul împrumuturilor externe, în aceste patru luni era estimat că vor fi achitate 8,3 achitate.
În ultimele două luni pentru care avem datele BNR, iulie și august, se poate observa și o schimbare a tipurilor de împrumuturi ale statului după scadența acestora. În ceea ce privește împrumuturile pe termen scurt și mediu, se observă o scădere a acestora din totalul datoriei României, și o creștere o împrumuturilor pe termen lung. Practic, deși datoria publică a crescut cu 31 de miliarde în cele două luni, Guvernul a reușit să se împrumute pe termen lung și să achite împrumuturile pe termen scurt, mult mai costisitoare.
Astfel, dacă la finalul lunii iunie împrumuturile pe termen scurt totalizau 140 de miliarde, ele ajunseseră la 138 de miliarde la finalul lui august. La împrumuturile pe termen mediu, scăderea era de la 223 de miliarde la 228. În același timp, împrumuturile pe termen lung creșteau de la 781 de miliarde la 818.
De remarcat și scăderea ratei dobânzilor la care se împrumută statul român pe termen lung (zece ani), de la maximul de 8,5% după alegerile din mai la doar 6,94% în prezent.
Care este reacția ta?