Câți bani a obținut statul din amenzi și sancțiuni. Cum a adus ANAF-ul sute de milioane în plus la buget

După ce România a încheiat anul 2024 cu un deficit bugetar de 9% din PIB, în acest an instituțiile statului par să se fi mobilizat pentru a crește încasările bugetare. Acest lucru se vede și în sumele provenite din amenzi și sancțiuni, care sunt considerabil mai mari decât în anul anterior. Diferențe uriașe apar și la obligațiile prescrise ale statului, adică sumele care nu au mai fost revendicate.

Venituri în plus din amenzi și sancțiuni

La finalul lunii noiembrie, Direcția Generală Antifraudă Fiscală a identificat venituri nedeclarate de 64 milioane lei în urma unor verificări asupra 103 persoane fizice ce desfășurau activitate pe mai multe platforme online destinate adulților. Obligațiile de plată în acest caz se aflau la 7,9 milioane lei. Două săptămâni mai târziu, ANAF a desfășurat un alt control important la mai multe firme de transport alternativ, aplicând amenzi de 3,1 milioane lei și confiscări de 82 milioane.

Activitatea de control a instituțiilor statului se observă și în veniturile din amenzi și sancțiuni colectate la bugetul de stat. Datele din luna noiembrie arată că Direcția Generală Antifraudă Fiscală a obținut 64,7 milioane lei din amenzi și alte sancțiuni. În aceeași perioadă a anului trecut, DGAF obținuse doar 52,5 milioane lei din amenzi și alte sancțiuni. Vorbim astfel de o creștere cu 23% în 2025 față de 2024.

Dincolo de ANAF, veniturile din amenzi și alte sancțiuni aplicate de către alte instituții specializate s-au ridicat la 661,3 milioane lei. Anul trecut, la finalul lunii noiembrie, suma provenită din amenzi se ridica la 564,3 milioane lei. Vorbim de o diferență de 97 milioane lei și o creștere de 17,19%.

De asemenea, se observă o creștere și în ceea ce privește amenzile aplicate persoanelor nerezidente – persoane fizice ce nu au domiciliul în România, turiști, lucrători străini (cel mai probabil este vorba de amenzi contravenționale, încălcări ale regulilor de circulație de către șoferi străini, contravenții fiscale, etc). În acest an, din aceste amenzi s-a strâns suma de 96,7 milioane lei. Vorbim de o creștere în termeni absoluți de 17,2 milioane, sau de 21%.

Suma strânsă din bunurile confiscate

În luna noiembrie a anului trecut, suma ajunsă la bugetul de stat din valorificarea bunurilor confiscate sau abandonate a fost de 43,2 milioane lei. Anul acesta încasările au fost de 70,7 milioane lei, adică o diferență de 27,5 milioane lei și o creștere cu 63,6% față de anul precedent.

Tot la Trezoreria Statului ajung sumele încasate din valorificarea bunurilor confiscate ca urmare a săvârșirii infracțiunilor la regimul drogurilor. În acest an, această sumă s-a ridicat la 2,33 milioane lei, vorbim de o creștere cu 37% față de anul precedent, când se încasase doar 1,7 milioane lei.

Mai puțini bani din penalități

Există însă și o scădere în ceea ce privește încasările din bunurile confiscate de către Direcția Generală Antifraudă Fiscală. Suma declarată în noiembrie 2024 a fost de 27,6 milioane lei, însă anul acesta încasările DGAF au fost de doar 11,2 milioane. O diferență de peste 16 milioane lei, cu o scădere de 59%.

ANAF însă a încasat 175.000 lei din penalitățile pentru nedepunerea sau depunerea cu întârziere a declarației de impozite și taxe. Anul trecut, încasările fuseseră de doar 110.000 lei, adică o creștere cu fix 59%. Tot ANAF-ul a încasat în 2025 580.916 lei din majorările aplicate pentru întârzierile la veniturile nevărsate la termen. Față de anul trecut, când suma încasată fusese de 72.000 lei, se observă o creștere de 706,8%.

Tot în ceea ce privește activitatea ANAF, se observă o scădere a penalităților aplicate în cazul eșalonărilor de plată sau asupra unor venituri nedeclarate. Astfel, penalitățile pentru eșalonările de plată au scăzut de la 146,6 milioane la 114,8, iar cele pentru sumele nedeclarate de la 239 la 126 milioane lei. Scăderea drastică în cazul penalităților de nedeclarare, de aproape 50%, poate fi corelată cu măsura de amnistie fiscală adoptată în decembrie 2024 (OUG 107/2024) prin care erau șterse penalitățile și dobânzile stabilite de ANAF la datorii.

Banii care nu au mai fost revendicați de la stat

O creștere semnificativă, atât procentual cât și în termeni absoluți, apare în acest an la capitolul venituri din aplicarea prescripției extinctive. Acestea sunt obligațiile de plată ale statului prescrise. Aici se regăsesc drepturi salariale nerevendicate – sporuri sau alte restanțe care nu au fost cerute în termenul legal, restituiri de taxe care nu au fost solicitate de către contribuabili, obligații bugetare prescrise sau alte drepturi stabilite prin hotărâri, dar neexecutate.

Practic nu vorbim în acest capitol de amenzi, penalități sau nici măcar încasări efective de la contribuabili, ci de un venit contabil juridic, care totuși are efecte asupra arhitecturii bugetare. Anul acesta, veniturile din aplicarea prescripției extinctive au ajuns la suma de 523,6 milioane lei. Față de anul trecut, când veniturile au fost de 311,9 milioane, vorbim de o creștere cu 211,7 milioane, sau cu 67,8%.

Un alt capitol, unde se observă o scădere a veniturilor la bugetul de stat, este cel al amenzilor judiciare. Acestea sunt sancțiunile bănești aplicate de instanțe sau parchet în cadrul unui proces pentru nerespectarea regulilor procedurale. Spre exemplu, există amenzi aplicate pentru tergiversarea unui proces.

În acest an, suma ajunsă în visteria statului de pe urma acestor amenzi a fost de 15,1 milioane lei, în scădere de la 17,5 milioane lei, în anul precedent.

De unde au venit cei mai mulți bani în plus

Execuția bugetară de la Ministerul Finanțelor arată și unde s-a înregistrat cea mai mare creștere a veniturilor de stat la capitolul amenzi și sancțiuni. Este vorba de ajutoarele de stat – subvenții, granturi, facilități fiscale, garanții de stat – care fie au fost acordate nelegal sau au fost folosite necorespunzător. Practic, vorbim de bani recuperați de stat fie în urma unor decizii la nivelul UE sau a instanțelor naționale.

Suma ajunsă la bugetul de stat la acest capitol a crescut de la 119 milioane în 2024 la 1,59 miliarde în acest an. Creșterea este atipică și indică un „eveniment excepțional”. ANAF nu publică numele firmelor de unde au fost recuperate aceste fonduri. Cel mai sonor dosar din 2025, de unde statul român are de recuperat câteva sute de milioane de euro, este dosarul fraților Micula. La începutul lunii noiembrie ÎCCJ a dat câștig de cauză ANAF-ului în dosarul Micula, confirmând legalitatea măsurilor de blocare a bunurilor companiilor acestora.

Fiscul a instituit măsuri asiguratorii în acest dosar încă din anul 2024, după o decizie a CE din 2015. Suma ce ar trebui să fie returnată statului este de circa 400 de milioane de lei.