Ce faci în caz de probleme medicale dacă nu mai ești asigurat după 1 septembrie 2025? „Asta este singura soluție”

Persoanele fără statut de coasigurat trebuie să plătească CASS anual, începând de azi, 1 septembrie 2025. Altfel, nu vor mai avea acces la servicii medicale decontate. Vor fi nevoiți să suporte costurile tratamentelor și consultațiilor chiar și bolnavii cronici sunt afectați.

Ce se întâmplă cu persoanele coasigurate de la 1 septembrie 2025

Începând de astăzi, 1 septembrie 2025, statutul de coasigurat a fost eliminat conform Legii nr. 141/2025. Astfel, persoanele care beneficiau anterior de asigurare medicală fără a plăti contribuția CASS, fiind în întreținerea unui asigurat principal, nu mai au dreptul la servicii medicale decontate de Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) decât în cazuri de urgență.

Pentru a-și păstra calitatea de asigurat, fostele coasigurate trebuie să depună Declarația Unică (formular 212) la ANAF și să plătească contribuția anuală de 2.430 lei. Aceasta poate fi achitată în două tranșe: 25% la depunerea declarației și 75% până la 25 mai 2026. Alternativ, persoana care le-a avut în întreținere poate efectua acest demers în numele lor.

Ce efecte va avea asupra pacienților: ”O să fie măcel la UPU”

Având în vedere modificările care vor intra în vigoare începând cu 1 septembrie, FANATIK a solicitat opinia unor medici renumiți din România cu privire la impactul eliminării statutului de coasigurat asupra pacienților. Opiniile lor sunt diferite și oferă perspective complementare asupra efectelor legii.

Astfel, specialiștii subliniază atât provocările administrative pentru pacienți, cât și faptul că cei cu boli cronice vor continua să beneficieze de tratamente decontate. Tudor Ciuhodaru avertizează asupra dificultăților pe care le vor întâmpina pacienții.

„Ca să ajungi în ambulatoriu e complicat. Trebuie să te programezi, trebuie să ai bilet de trimitere. Așa că 90% dintre aceștia preferă să ajungă la primiri urgențe.

După 1 septembrie va fi și mai complicat pentru că a dispărut calitatea de coasigurat. 17.000 de persoane rămân fără asigurări la Iași din cei care erau asigurați prin intermediari și 7.000 de mame. O să fie măcel la UPU”, a declarat doctorul Tudor Ciuhodaru, pentru FANATIK.

Câte persoane își pierd asigurarea de sănătate de la 1 septembrie 2025

În România, există o discrepanță semnificativă între numărul de persoane care plătesc contribuția la asigurările de sănătate și cel al celor care beneficiază de servicii medicale. În prezent, aproximativ 6,6 milioane de români contribuie la Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS), în timp ce numărul total de beneficiari este între 17 și 19 milioane.

Această diferență se datorează în mare parte categoriilor de persoane scutite de la plata contribuției, precum elevi, studenți, pensionari cu pensii mici, persoane cu dizabilități, gravide, deținuți și voluntari. De asemenea, există persoane care beneficiază de coasigurare gratuită, adică sunt incluse în asigurarea unui membru al familiei fără venituri proprii.

Cum se vor descurca bolnavii cronici după schimbarea statutului

Pe de altă parte, Sorin Paveliu, medic primar boli interne și doctor în farmacologie clinică, are o viziune mai optimistă.

„Persoanele coasigurate nu vin la camera de gardă, decât dacă au boli. Dacă au boli cronice, beneficiază de tratamente pentru ele, fără niciun fel de problemă. Dacă ai diabet, ai gratuitate pentru diabet. Dacă ai cancer, ai gratuitate pentru cancer. Deci rămâne un număr relativ mic neacoperit.

Mai rămân câțiva care oricum rupeau camera de gardă și acolo nu s-a schimbat sistemul. Adică ai dreptul să te consulte, să-ți facă toate analizele, să-ți facă toate investigațiile, chiar și pentru trei zile”, a declarat Sorin Paveliu, medic primar boli interne, doctor în farmacologie clinică, pentru FANATIK.

Cât de subfinanțată este sănătatea în România comparativ cu restul Europei

Conform datelor disponibile, în anul 2021, România a înregistrat o cheltuială totală de 1.663 EUR per capita pentru sănătate, ceea ce reprezenta mai puțin de jumătate din media Uniunii Europene, care era de 4.028 EUR per capita. Această diferență semnificativă reflectă un deficit major în finanțarea sistemului de sănătate românesc comparativ cu alte state membre.

În contrast, țări precum Germania și Franța investesc mult mai mult în sănătate, având cheltuieli per capita care depășesc 4.000 EUR. Această diferență subliniază decalajul semnificativ în finanțarea și accesul la servicii de sănătate între România și alte state europene.

Cum vor fi afectați pacienții vulnerabili de eliminarea statutului de coasigurat

Medicul Tudor Ciuhodaru atrage atenția că situația va afecta grav pacienții vulnerabili, exemplificând cu o femeie cu afecțiuni severe, care nu-și permite să plătească contribuția anuală la CASS.

„Aceștia nici măcar la ambulatoriu nu mai au drept. Și atunci, problema va fi că aceștia vor ajunge pe mâna medicilor și mai târziu, într-o stare mult mai gravă.

Eu am o pacientă care are trei stenturi, o boală renală gravă și trei copii acasă. Era coasigurată, că soțul muncește, ea a stat acasă cu copiii. 2.400 și ceva de lei, suma care trebuie plătită ca să fie asigurată, reprezintă pentru ea banii de pâine pentru toată familia, pe tot anul”, a mai menționat medicul Ciuhodaru despre cazurile medicale care nu vor mai fi acoperite de CASS după 1 septembrie.

Care sunt normativele pentru a putea avea parte de serviciile de la UPU

Accesul la serviciile Unității de Primiri Urgențe (UPU) este garantat pentru orice persoană care se află într-o situație medicală gravă sau acută, indiferent de statutul de asigurat. Personalul medical prioritizează pacienții în funcție de gravitatea afecțiunii, folosind un sistem de triere care clasifică cazurile pe coduri de urgență.

Pentru situațiile care nu reprezintă o urgență vitală, pacienții trebuie să prezinte documente care să ateste statutul de asigurat, astfel încât serviciile medicale să fie decontate de Casa Națională de Asigurări de Sănătate.

UPU este dotată cu echipamente și personal specializat pentru stabilizarea și tratarea pacienților critici, iar dacă situația depășește capacitatea unității, pacientul poate fi transferat către un spital cu secție de Terapie Intensivă sau specializare adecvată.

Ce probleme reale apar pentru pacienți după eliminarea statutului de coasigurat

Pentru a sublinia implicațiile eliminării statutului de coasigurat, medicul Paveliu a explicat pentru FANATIK care vor fi efectele concrete asupra pacienților.

„Știți când va fi știre? Când prima persoană va fi refuzată la camera de gardă. Dacă pacientul are nevoie de asistență medicală de urgență va fi tratat acolo. Dacă are nevoie de tratament și știe că are boli, o să plătească asigurarea anuală. Asta este singura soluție. Vorbim despre 2400 de lei împărțit la 12 luni înseamnă 200 de lei. Dacă nu are acești bani… 

Problema apare de la aceste programe naționale. Dacă ești într-un program la diabet, primești totul gratuit. Dacă ai altă boală, dar nu e prevăzută, chiar dacă medicamentele sunt cele mai ieftine, nu le ai acoperite. Toate reprezintă portițe de ocolire a sistemului de plată”, a mai punctat Sorin Paveliu, doctor în farmacologie clinică.

Câți doctori sunt angajați în România

În anul 2024, în România activau 74.402 medici, conform datelor oficiale ale Institutului Național de Statistică (INS). Această cifră reprezintă o creștere semnificativă față de anii anteriori, indicând o tendință de consolidare a resursei umane în domeniul medical.

În ceea ce privește distribuția geografică, peste 92% dintre acești medici își desfășoară activitatea în mediul urban, iar mai mult de jumătate dintre ei sunt concentrați în șase județe: București, Iași, Mureș, Cluj, Timiș și Dolj.

Cum sunt pe specializările medicale

Pe specializări, cele mai numeroase categorii erau: medicina de familie (12.471 medici), medicina internă (3.259), anestezie și terapie intensivă (3.218), pediatrie (3.178) și medicina generală (3.028).

În schimb, specialitățile cu cel mai mic număr de medici includeau reabilitare medicală (77), farmacologie clinică (105) și medicină nucleară (118).

Această distribuție reflectă atât cerințele sistemului de sănătate românesc, cât și preferințele medicilor în alegerea specializării și oportunitățile de formare profesională.

În ciuda acestor progrese, România continuă să se confrunte cu provocări în domeniul sănătății, inclusiv migrarea medicilor și concentrarea acestora în anumite regiuni, ceea ce poate afecta accesul echitabil la servicii medicale de calitate în întreaga țară.

Cum afectează eliminarea coasiguraților funcționarea medicilor de familie

Medicul Sorin Paveliu a explicat pentru FANATIK cum eliminarea statutului de coasigurat afectează sistemul de sănătate, în special veniturile medicilor de familie și funcționarea camerelor de gardă.

„Pe lista medicului de familie erau atât cei care plăteau, cât și coasigurații. Adică era plătit și pentru acest coasigurat. În felul ăsta au micșorat veniturile mediciilor de familie cu acești 600.000 de coasigurați. Asta a fost principala rațiune.

Ceea ce ar trebuit să se întâmple acum, e ca în spitalele din centrele urbane, brusc s-apară camere de gardă de medicină de familie. Centrele acestea de urgență, să aibă permanență asigurată de medicii de familie. Când bat la ușă și nu sunt urgențe, îl îndrumi către ei. Așa se degrevează UPU”, a mai evidențiat Paveliu, pentru FANATIK.

Câți asistenți sunt în România contractați la sistemul medical de stat

În anul 2024, numărul asistenților medicali cu studii superioare angajați în sistemul public de sănătate a fost de aproximativ 21.338, în creștere cu 1.131 față de anul precedent. Aceasta reprezenta două treimi din totalul asistenților medicali din țară, care include atât sectorul public, cât și cel privat.

În total există aproximativ 160.000 de asistenți medicali, dintre care majoritatea activează în spitale publice. Cu toate acestea, sistemul public de sănătate se confruntă cu un deficit semnificativ de personal, estimat la aproximativ 20.000 de asistenți medicali, în ciuda creșterii numărului de angajați în ultimii ani.

Cum se face că românii rămân neasigurați în propria țară

Medicul Tudor Ciuhodaru a atras atenția asupra paradoxului resimțit de românii neasigurați în propria țară și a făcut o comparație cu sistemul medical din alte state europene.

„Sunt convins că printre acești cetățeni erau o parte care ar fi fost buni de muncă. Dar, o parte, nu toți. E tragic să constatăm că singurii neasigurați, în propria țară, sunt românii.

În Anglia sistemul medical este gratuit. Ei consideră că taxele și impozitele pe care le plătesc cetățenii pot asigura sănătatea tuturor. Asta ca să nu neglizeze sănătatea. Adică preferă să trateze traptate, fiind costurile mai mici”, a mai spus Ciuhodaru, pentru FANATIK.

Cum ar putea fi reduse abuzurile la camerele de gardă

Medicul primar în boli interne atrage atenția asupra presiunii exercitate asupra camerelor de gardă și sugerează posibile soluții pentru reducerea abuzurilor.

„De asemenea, întreb, care sunt măsurile care s-au luat pentru ca lumea să nu mai dea năvală la camera de gardă? Ai introdus vreun sistem prin care să-l urmărești pe ăla dacă face abuz, să-i dea o notă de plată la sfârșit dacă a venit degeaba, doar să-și facă analizele?

Eu cred că, în cazul în care ar fi puși să plătească 50 de lei, 100 de lei la internare, poți recupera măcar atât dacă n-au nimic. Această măsură ar ajuta la scăderea presiunii de la camera de gardă”, a zis medicul primar în boli interne, Sorin Paveliu, pentru FANATIK.