Ce președinte au ales cele mai sărace județe ale țării. Regiunile care au votat mereu același partid

În ultimii 20 de ani, printre județele cu cele mai mici PIB-uri din țară, găsim preponderent județe precum Giurgiu, Mehedinți sau Tulcea. Alegerile prezidențiale din ultimii 25 de ani arată că aceste județe au votat în marea lor majoritate, însă nu întotdeauna, cu candidatul social-democrat. La alegerile din noiembrie 2024, scrutin ce avea să fie anulat, Giurgiul a fost singurul județ câștigat de PNL, județul Mehedinți avea să-și mențină tradiția de a vota PSD, iar Tulcea era câștigată de către Călin Georgescu.

Cum s-a votat acum 20 de ani în cele mai sărace județe

Datele de la Comisia de prognoză pentru anul 2005 (primul an pentru care mai sunt date) arată că cele mai sărace cinci județe din România ca PIB erau, în ordine, Giurgiu (cu un PIB de 2,132 miliarde), Călărași (2,261), Tulcea (2,516) și Covasna și Sălaj, ambele cu un PIB puțin peste 2,5 miliarde.

La alegerile locale din anul precedent (2004), primele trei județe din clasament votaseră toate cu PSD la alegerile pentru consiliul județean, în timp ce în Covasna și Sălaj alegerile fuseseră câștigate de UDMR. Același lucru se întâmplase și la alegerile parlamentare, unde alianța dintre PSD și PUR câștigaseră din nou primele trei județe din acest clasament (în Giurgiu cu peste 50%).

Alegerile prezidențiale din acel an au oferit lupta pe muchie de cuțit dintre Adrian Năstase și Traian Băsescu, câștigată de candidatul PNL-PD cu 51,23% din voturi într-un tur secund extrem de disputat. Dacă în turul I în toate cele trei județe, aflate în coada clasamentului ca PIB, PSD obținea cel mai mare scor, în turul secund Traian Băsescu avea să câștige unul dintre aceste județe.

Mai exact, în turul II, Adrian Năstase, care era candidatul puterii, avea să obțină 64% din voturi în Giurgiu, și 56% în Călărași. Traian Băsescu avea însă să obțină cel mai bun scor în Tulcea, cu 57% din voturi. În ceea ce privește Covasna și Sălajul, în turul secund, ambele aveau să voteze cu Năstase. Candidatul PSD avea să obțină 59%, respectiv 50,9%, în cele două județe cu populație majoritar maghiară.

Cinci ani mai târziu, după primul mandat al președintelui Traian Băsescu, cele mai sărace cinci județe din România erau Giurgiu (cu un PIB de 3,508 miliarde lei echivalentul a puțin peste 700 de milioane euro la data aceea), urmat fiind de Covasna (cu 3,665 miliarde) și Tulcea (3,868 miliarde). Următoarele două județe erau Sălaj și Mehedinți cu un PIB de 3,9 miliarde, respectiv 4,4.

Alegerile prezidențiale din acel an au programat duelul dintre Traian Băsescu (PDL) și Mircea Geoană (PSD) – câștigat în primul tur de președintele în funcție cu 32,4%. Mircea Geoană avea să obțină 31,1%, iar candidatul PNL, Crin Antonescu, doar 20%. Turul II avea să ofere un duel la fel de strâns, Traian Băsescu obținând un mandat secund cu doar 50,33% din voturi.

În turul I, cel mai sărac județ al țării la acea dată, Giurgiu, avea să voteze cu Mircea Geoană (36,5%), Covasna avea să meargă cu UDMR, iar Tulcea cu candidatul PDL (38,9%). În ceea ce privește turul secund, alianța PSD-PC/ Mircea Geoană avea să câștige județele Giurgiu, Sălaj și Mehedinți, în timp ce Traian Băsescu avea să obțină majoritatea voturilor din județele Covasna și Tulcea.

Victoriile lui Iohannis și votul în județele sărace ale țării

În anul 2014, în care am avut prima victorie a lui Klaus Iohannis în alegerile prezidențiale, județul Mehedinți ajunsese județul cu cel mai mic PIB din țară. Județul din Oltenia avea un PIB de 4,897 miliarde, fiind urmat de Covasna (4,9 miliarde) și Tulcea, cu 5,439 miliarde. Pe locurile patru și cinci se găseau județele Giurgiu și Sălaj, ambele cu PIB-uri de puțin peste 5,7 miliarde lei.

În primul tur al alegerilor prezidențiale din acel an, Victor Ponta avea să câștige detașat primul tur, cu un avans de peste zece procente. Rezultatele acelui prim tur au arătat o Românie divizată, cu întreg sudul și estul țării de partea social-democraților. Astfel, PSD avea să câștige detașat atât județul Mehedinți cât și județul Tulcea, Covasna revenind celor de la UDMR. Doar în Sălaj, dintre cele cinci județe cu ce cel mai mic PIB din țară, Iohannis avea să obțină i victorie la limită (34 vs 32%). Spre comparație, în Mehedinți, unde Ponta avea să obțină 57%, Klaus Iohannis obținea doar 21% din voturi.

Lucrurile avea să se schimbe la turul doi, atunci când Iohannis a reușit să recupereze peste un milion de voturi față de turul întâi, reușind să întoarcă mai multe județe, precum Caraș-Severin, Prahova, Ilfovul și Capitala, Suceava și Iași, dar și Dobrogea. Astfel că, dintre cele cinci județe, Ponta avea să păstreze doar județele Mehedinți și Giurgiu. În Sălaj, Iohannis avea să obțină peste 60%, iar în Covasna, peste 75%.

Alegerile din 2019, atunci când Iohannis și-a asigurat un al doilea mandat în fața Vioricăi Dăncilă, spun o cu totul altă poveste. În primul tur din 2019, PSD a obținut victorii doar în Mehedinți (39%) și Giurgiu (42%), în timp ce Iohannis a câștigat Tulcea și Sălajul.

În turul secund, PSD-ul condus de Viorica Dăncilă avea să obțină victoria în doar cinci județe din întreaga țara, printre ele numărându-se și Giurgiu și Mehedinți (celelalte județe câștigate au fost Olt, Teleorman și Gorj).

Alegerile anulate din 2024

Datele de la Comisia de prognoză pentru anul 2023 arătau că județul cu cel mai mic PIB din România ajunsese Giurgiu (10,2 miliarde), fiind urmat de Covasna (12 miliarde) și Tulcea (12,4). Topul cinci era completat de Mehedinți (12,5 miliarde) și Ialomița (13,3). (Sălajul reușea să iasă din acest top 5 cu un PIB de 14,1 miliarde, ce era chiar mai mare decât al Vasluiului).

Giurgiu avea să fie singurul județ câștigat de către candidatul PNL la primul tur al alegerilor din noiembrie 2024, Nicolae Ciucă obținând 26% din voturile exprimate. Liderul PNL de la acea dată avea să fie urmat de către Călin Georgescu (22%) și Marcel Ciolacu (20%). În Covasna, după Kelemen Hunor (68%), cele mai multe voturi avea să fie obținute de către Călin Georgescu și Marcel Ciolacu.

Tulcea, un alt județ care s-a menținut în ultimii 20 de ani la coada acestui clasament a votat preponderent cu Georgescu, candidatul independent obținând aici 26% din voturi, peste scorurile obținute de Marcel Ciolacu (21%) și George Simion (19%).

În schimb, județul Mehedinți a rămas un județ al PSD-ului, Ciolacu obținând aici peste 35%, fiind unul dintre cele 13 județe câștigate de PSD. În acest județ Călin Georgescu avea să obțină unul dintre cele mai slabe scoruri ale sale, doar 15% din voturi, fiind depășit de către liderul PNL (18%), dar și George Simion.

În ceea ce privește județul Ialomița, proaspăt intrat în clasamentul celor mai slabe PIB-uri, Marcel Ciolacu (27,5%) avea să obțină o victorie la limită în fața lui Călin Georgescu, cu doar jumătate de procent în plus. Podiumul avea să fie completat de către George Simion, cu peste 17% din voturi.