Cine este bugetarul care primeşte 16.000 euro pe lună, acuzat în instanţă că a încasat sume necuvenite! Record de 14 funcţii de conducere

Premierul Ilie Bolojan are în plan să reducă cheltuielile în sectorul bugetar, acolo unde există în continuare exemple de funcționari ce dețin mai multe funcții în diverse companii. Un caz ieșit din comun a fost cel al lui Bogdan Stănescu, care în 2017 a stabilit recordul, acesta având în acea perioadă numai puțin de 17 funcții de conducere în companiile de stat. Și în prezent, Bogdan Stănescu face parte din sistem.

Veniturile lui Bogdan Stănescu sunt de peste 16.000 euro pe lună

Bogdan Stănescu este, conform declarației de avere din iunie 2025, președinte directorat în cadrul Societății de Administrare a Participaţiilor în Energie (SAPE),  de unde încasează un salariu anual de 567.134 lei, președinte al Consiliului de Administrație al Depogaz Ploiești (254.669 lei pe an), membru în CA la Rompetrol Rafinare (168.000 lei pe an), consilier strategie la BNR (salariu secretizat), dar și arbitru la Curtea de Arbitraj (2.829 lei). Astfel, veniturile sale totale, fără cel de la BNR, au fost de 992.632 lei, adică 82.719 lei (16.500 euro) pe lună.

Bugetarul a fost dat în judecată de Teletrans SA

Numele lui Bogdan Stănescu apare ca pârât într-un dosar al cărui obiect este „pretenții”, înregistrat pe 12 aprilie 2021 la Judecătoria Sectorului 3, conform datelor consultate de FANATIK pe portalul instanțelor de judecată. Reclamant figurează Societatea pentru Servicii de Telecomunicații și Tehnologia Informației în Rețele Electrice de Transport – Teletrans SA. Compania de stat a solicitat obligarea lui Bogdan Stănescu la plata sumei de 2.520 lei, reprezentând remuneraţii necuvenite ca membru/preşedinte al Consiliului de Administraţie, şi la plata sumei de 510,31 lei, reprezentând dobânda legală aferentă remuneraţiei necuvenite, calculată până la data de 31.01.2021 şi în continuare de la data de 01.02.2021 până la data plăţii efective.

Teletrans SA a arătat că, în urma unui control efectuat de Curtea de Conturi a României în perioada 13.01.2020-22.05.2020, s-a constatat că au fost acordare remuneraţii necuvenite membrilor Consiliului de Administraţie, printre care şi Bogdan Stănescu, care a fost administrator al Teletrans SA în perioada 10.08.2017-09.02.2018, fiind numit în două comitete consultative, într-unul din acestea neavând activitate, iar în celălalt activând sporadic. Teletrans SA a mai arătat că Bogdan Stănescu, întrucât nu a înaintat Consiliului de Administraţie în mod regulat rapoarte asupra activităţii sale, a încălcat Legea societăţilor nr. 31/1990, și Actul Constitutiv al reclamantei, astfel că i s-a achitat necuvenit 2.520 de lei.

Când a expirat prescrierea faptelor

La data de 22.06.2021, Bogdan Stănescu a depus întâmpinare, prin care a invocat excepţia prescripţiei dreptului material la acţiune, pe fondul cauzei solicitând respingerea cererii de chemare în judecată ca neîntemeiată, cu obligarea reclamantei la plata cheltuielilor de judecată. În motivare, Stănescu a arătat că, referitor la excepţia prescripţiei dreptului material la acţiune, trebuie avut în vedere că reclamanta solicită restituirea unor sume achitate în anii 2017-2018, de la momentul achitării acestor sume născându-se dreptul reclamantei de a cere restituirea lor. Or, de la acea dată, prin raportare la data înregistrării cererii de chemare în judecată, au trecut 3 ani, dreptul fiind astfel prescris.

Bogdan Stănescu a solicitat a se avea în vedere că Teletrans SA a formulat cererea de chemare în judecată în mod prematur, înainte de soluţionarea contestaţiei formulate de reclamantă împotriva procesului-verbal întocmit de Curtea de Conturi, dar şi faptul că reclamanta susţine neîntemeiat, fără probe, că pârâtul nu şi-ar fi îndeplinit atribuţiile conform legii. Stănescu a menționat că, din punctul său de vedere, activitatea sa trebuia analizată în raport de contractul de mandat încheiat între părţi, în integralitatea sa.

Dosarul a fost repus pe rol

La data de 13.08.2021, Teletrans SA a depus cerere de suspendare a judecării cauzei până la soluţionarea definitivă a dosarului aflat pe rolul Înaltei Curți de Casaţie şi Justiţie. Prin încheierea din data de 13.09.2021 s-a dispus suspendarea judecării cauzei până la soluţionarea dosarului cu pricina. La data de 15.02.2023 dosarul a fost soluţionat în mod definitiv prin decizia pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia de Contencios Administrativ şi Fiscal. La data de 21.09.2023, Teletrans SA a depus cerere de repunere pe rol a dosarului, având în vedere că dosarul de la ICCJ a fost soluţionat în mod definitiv. Instanța a arătat că orice cerere de chemare în judecată, contestaţie, apel, recurs, revizuire şi orice altă cerere de reformare sau de retractare se perimă de drept, chiar împotriva incapabililor, dacă a rămas în nelucrare din motive imputabile părţii, timp de 6 luni.

În ipoteza suspendării facultative a judecării cauzei, redeschiderea procesului are loc prin cererea formulată de partea interesată, cerere ce trebuie formulată în termen de maximum 6 luni de la data rămânerii definitive a hotărârii judecătoreşti pronunţate în dosarul până la soluţionarea căruia a fost suspendată judecarea cauzei, în caz contrar putând interveni sancţiunea perimării cererii de chemare în judecată. Această concluzie se extrage din dispoziţiile care prevăd că pe durata suspendării judecăţii pronunţate de instanţă, cursul perimării este suspendat. În aceste condiţii, nu sunt incidente dispoziţiile care reglementează cazurile care nu constituie cauze de perimare, revenind reclamantei, parte interesată în continuarea judecăţii cauzei, obligaţia de a formula o cerere de repunere pe rol în termenul de 6 luni.

Instanța a acuzat Teletrans SA de pasivitate

Pe 6 noiembrie 2023, Judecătoria Sectorului 3 a constatat perimată cererea formulată de Teletrans SA. Compania a formulat recurs, astfel că dosarul a ajuns la Tribunalul București. Instanța a menționat că termenul de perimare de 6 luni a fost suspendat pe durata suspendării judecării cauzei, respectiv până la pronunţarea hotărârii definitive din data de 15.02.2023. De la data de 15.02.2023 se calculează termenul de perimare de 6 luni, împlinindu-se la data de 15.08.2023, astfel că cursul termenului de perimare nu a fost întrerupt. Astfel, cererea de repunere pe rol formulată de Teletrans SA a fost depusă după ce termenul de perimare de 6 luni s-a împlinit, iar sancţiunea perimării cererii de chemare în judecată a operat de drept.

Pentru aceste motive, faţă de faptul că prezenta cauză a rămas în nelucrare din vina reclamantei mai mult de 6 luni de la data pronunţării hotărârii definitive în dosarul de la ICCJ, instanţa a arătat că urmează să admită excepţia perimării cererii de chemare în judecată, invocată din oficiu şi, pe cale de consecinţă, să constate perimată cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta Teletrans SA în contradictoriu cu Bogdan Stănescu având ca obiect pretenţii – 2520 lei. Raportat la susţinerile reclamantei referitoare la culpa procesuală şi obligaţia ambelor părţi de a solicita repunerea pe rol a cauzei, instanţa arată că acestea nu sunt întemeiate, având în vedere că partea interesată de soluţionarea cererii de chemare în judecată este reclamanta, această parte având obligaţia de a formula cerere de repunere pe rol în vederea soluţionării cererii sale. În dosarul consultat de FANATIK se arată că interesul pârâtului Bogdan Stănescu în soluţionarea fondului cererii de chemare în judecată şi în formularea cererii de repunere pe rol nu poate fi identificat în cauză, în lipsa formulării unor pretenţii proprii faţă de reclamantă.

Ce sumă a fost obligată Teletrans SA să îi plătească lui Bogdan Stănescu

În atare condiţii, pasivitatea reclamantei în neexercitarea acestei obligații dobândește valențele unui comportament culpabil, iar prin prisma existenţei culpei în lăsarea în nelucrare a dosarului, astfel încât să se poată conchide în sensul că, constatarea perimării antrenează, la cerere, obligaţia de suportare a cheltuielilor de judecată în sarcina părţii care a formulat cererea ulterior perimată şi căreia îi sunt imputabile motivele lăsării cauzei în nelucrare. Pentru motivele expuse şi apreciind că sunt întrunite şi caracterele necesităţii şi proporţionalităţii cheltuielilor de judecată, onorariul achitat de pârât reflectând atât complexitatea cauzei, cât şi activitatea avocatului său, care s-a prezentat la termenele de judecată şi a formulat întâmpinare în cauză, instanţa a menționat că va obliga reclamanta să achite pârâtului suma de 2000 de lei, cu titlu de cheltuieli de judecată constând în onorariu avocat. Pe 23 octombrie 2024, Tribunalul București a respins recursul Teletrans SA, ca nefondat.