Cine îi solicită lui Nicușor Dan și asociației pe care a fondat-o plata unui prejudiciu de un milion de euro. Ce acuzații i se aduc noului președinte al României

Judecătorii Curții Constituționale au confirmat şi validat, joi, rezultatul alegerilor prezidențiale din 18 mai 2025, astfel că Nicușor Dan este președintele României. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului au convocat luni deputaţii şi senatorii în şedinţă comună, iar Nicușor Dan a depus jurământul în fața parlamentarilor.

Dezvoltatorul susține că proiectul imobiliar a fost blocat nejustificat

După depunerea jurământului, Nicușor Dan a plecat la Cotroceni, unde a avut loc ceremonia de predare-primire a mandatului, din partea președintelui interimar, Ilie Bolojan. Nicușor Dan a devenit cunoscut datorită implicării sale în cadrul Asociației Salvați Bucureștiul, al cărei fondator a fost în 2008. Asociația a contestat mai multe proiecte imobiliare, numele acesteia apărând în zeci de dosare.

Într-unul din acestea, înregistrat pe 6 octombrie 2022 la Tribunalul București, Asociația Salvați Bucureștiul (ASB) și Nicușor Dan, dar și Fundația Eco-Civica și alte două persoane fizice apar ca pârâți, în timp ce firma Da Vinci Edifice SRL, un dezvoltator imobiliar, este reclamant, conform datelor consultate de FANATIK pe portalul instanțelor de judecată. Firma a solicitat instanţei să dispună obligarea pârâţilor, în solidar, la plata sumei de 1.000.000 euro, evaluată provizoriu până la efectuarea unei expertize tehnice judiciare de specialitate, reprezentând prejudiciul material cauzat acesteia ca urmare a conduitei ilicite a acestora de împiedicare a realizării şi valorificării proiectului/ansamblului imobiliar din sectorul 4. Este vorba despre un ansamblu rezidențial de trei imobile, cu 360 apartamente, valoarea proiectului fiind estimată la 32 milioane euro.

În motivarea cererii, reclamanta a precizat că a formulat prezentul demers judiciar în calitate de persoană prejudiciată ca urmare a săvârşirii, de către pârâţi, a faptei ilicite constând în exercitarea în mod abuziv, cu rea-credinţă, a unor demersuri prin care au urmărit anularea actelor administrative în baza cărora Da Vinci realiza proiectul imobiliar din  sectorul 4. Reclamanta a arătat că la data de 17.10.2018, cu depăşirea termenului de 6 luni prevăzut de lege, pârâtele ASB şi Eco Civica au formulat cu rea-credinţă o plângere prealabilă împotriva actelor administrative în baza cărora aceasta îşi derula investiţia imobiliară, blocând nejustificat proiectul acesteia. Pe 20.05.2019, ASB și Eco Civica au înregistrat pe rolul Tribunalului București un dosar prin care au solicitat anularea PUZ Povestei aprobat prin Hotărârea CGMB nr. 19/27.01.2011 și suspendarea autorizației de construire și obligarea pârâților la repararea pagubei .

Reclamanta a arătat că aceste demersuri judiciare inițiate de pârâtele ASB și Eco Civica în mod abuziv, cu vădită rea-credinţă au fost respinse prin hotărâri judecătoreşti rămase definitive. În dosar se arată că, în ceea ce îl priveşte pe pârâtul Nicușor Dan, reclamanta a arătat că acesta are calitatea de membru fondator al pârâtei ASB şi, la data iniţieri litigiilor, de vicepreşedinte, cu o mare putere de decizie, al acestei, persoane juridice ce a formulat, abuziv, alături de Eco Civica, demersurile judiciare împotriva sa. Se arată că Nicușor Dan a avut un rol esenţial în ceea ce priveşte iniţierea şi continuarea acţiunilor în instanţă prin care s-a solicitat suspendarea şi, respectiv, anularea autorizaţiei de construire a ansamblului rezidenţial (inclusiv prin participarea activa la şedinţele de judecată ce au avut loc în respectivele dosare), aspecte ce urmează a fi dovedite prin administrarea probatoriului solicitat şi care justifică, astfel, chemarea sa în judecată în calitate de pârât.

Nicușor Dan nu a semnat autorizația de construire și certificatul de urbanism

Reclamanta din dosar a mai menţionat că pârâtul Nicușor Dan, în calitatea sa de primar general, a refuzat să semneze autorizaţia de construire în vederea extinderii reţelei publice de apă şi canalizare şi certificatul de urbanism necesar solicitării autorizaţiei de extindere a reţelei de gaze naturale pe Delta Văcăreşti, până la ansamblul edificat de aceasta, pentru ca să poată fi racordat la utilităţile respective. Referitor la întinderea prejudiciului, reclamanta a menţionat că acesta a fost evaluat provizoriu la suma de 1.000.000 de euro, cuantumul efectiv urmând sa fie determinat în urma efectuării unei expertize tehnice judiciare în specialitatea evaluarea proprietăţii imobiliare, de către un expert judiciar acreditat ce urmează a fi desemnat de instanţă.

Prin sentinţa din 20.09.2023, Tribunalul Bucureşti a respins excepţia prescripţiei dreptului material la acţiune, ca neîntemeiată şi a respins cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta Da Vinci Edifice SRL, ca neîntemeiată. Firma a formulat apel, iar dosarul  a ajuns la Curtea de Apel București. Noua instanță a arătat că, pentru a pronunţa această soluţie, tribunalul a reţinut că excepţia prescripţiei dreptului la acţiune al reclamantei este neîntemeiată, având în vedere că termenul de 3 ani instituit de art. 2517 C.civ. începe să curgă în cazul dreptului la acţiunea în repararea pagubei cauzate printr-o faptă ilicită la data când păgubitul a cunoscut sau trebuia să cunoască atât paguba, cât şi pe cel care răspunde de ea. Cum reclamanta nu putea cunoaşte paguba de la data introducerii acţiunilor, termenul de prescripţie nu poate începe să curgă la 20.05.2019 aşa cum se invocă prin întâmpinare. Raportat la tipul prejudiciului invocat de reclamantă, respectiv diminuarea preţurilor apartamentelor , întârzierea vânzărilor şi susţinerea costurilor de finalizare pentru o perioadă mai mare, tribunalul a apreciat că reclamanta nu putea cunoaşte prejudiciul invocat decât ulterior, respectiv în momentul diminuării preţurilor apartamentelor şi întârzierii vânzărilor.

De asemenea, tribunalul a constatat că fapta ilicită invocată de reclamantă, respectiv exercitarea abuzivă a dreptului de a introduce acţiuni în justiţie, nu se circumscrie doar introducerii acţiunii, ci atitudinii procesuale a acestora pe parcursul soluţionării dosarelor, astfel încât fapta ilicită este una continuă, care nu s-a epuizat în momentul introducerii acţiunii, astfel încât termenul de prescripţie nu se poate considera că a început să curgă la 20.05.2019 nici din această perspectivă. Apelanta-reclamantă a subliniat în faţa primei instanțe că momentul ce marchează începutul acțiunilor abuzive săvârşite de către intimați este reprezentat de formularea vădit tardivă şi şicanatorie, la data de 17.10.2018, a unei plângeri prealabile împotriva PUZ Povestei aprobat prin Hotărârea CGMB nr. 19/27.01.2011, PUD Povestei 10 aprobat prin HCL Sector 4 nr.197/26.11.2015 şi Autorizației de Construire nr.491/06.09.2016, acte administrative în baza cărora  subscrisa apelantă și-a exercitat dreptul de a construi ansamblul imobiliar.

Curtea de Apel a retrimis dosarul la Tribunalul București

Reclamanta a arătat că, raportat la data anterior menționată, se poate observa cu ușurință vădita rea-credinţă cu care au acționat intimaţii, având în vedere că plângerea prealabilă a fost înregistrată la mai bine de 7 ani de la aprobarea Planului Urbanistic Zonal, respectiv la peste 2 ani după amplasarea panoului de identificare a investiției la teren care indica autorizația de construire, așadar, la un moment mult depărtat de data la care orice terţ de bună credință ar fi putut afla de existenţa ori legalitatea respectivelor acte administrative. Demersurile abuzive ale intimaţilor au continuat însă, iar, la data de 20.05.2019, deturnând voința juridică a Asociației Salvați Bucureștiul şi a Fundației Eco-Civica, aceştia au înregistrat pe rolul Tribunalului București cele două dosare prin care au solicitat, în lipsa oricăror motive temeinice, suspendarea şi anularea actelor administrative amintite anterior. Astfel, Da Vinci Edifice SRL a arătat la judecata în fond că toate demersurile intimaţilor au fost respinse, fie ca inadmisibile, fie ca neîntemeiate, prin hotărâri judecătorești rămase definitive.

Da Vinci Edifice SRL a depus la dosarul instanței de fond dovezi reprezentând deciziile de management şi chiar un studiu de piață privind valoarea apartamentelor din zona Tineretului, Timpuri noi. Astfel, apelanta a estimat un cost de oportunitate per metru pătrat construit în privința apartamentelor ce compun ansamblul imobiliar la suma de 200 euro fără TVA pentru apartamente standard, respectiv 300 euro fără TVA pentru apartamente de tip duplex – penthouse – totalizând suma de 1.939.806 euro fără TVA (raportat la cei peste 60.000 mp cumulați). Dat fiind faptul că prima instanță a respins în mod nejustificat încuviinţarea probei cu expertiza tehnică de specialitate pe care apelanta a cerut-o pentru determinarea cu exactitate a întinderii prejudiciului pe care l-a suferit, aceasta a solicitat cu ocazia dezbaterilor pe fondul cauzei obligarea pârâţilor la plata sumei de 1.000.000 de euro evaluată prin acțiunea introductivă.

Reclamanta a mai arătat că existenţa şi menținerea litigiilor pe perioada cuprinsă între 20.05.2019-07.03.2022 a împiedicat finanțarea proiectului imobiliar, fie că vorbim de finanțare venită dinspre potențialii cumpărători, fie de finanțare acordată apelantei de instituțiile bancare, se menționează în dosarul consultat de FANATIK. A mai adăugat că principala cauză ce a determinat întârzierea aprobării creditelor solicitate de cumpărătorii persoane fizice pentru achiziționarea de apartamente în cadrul ansamblului imobiliar l-a reprezentat evaluarea riscului generat de existenta litigiului în instanță. Pe 10 iulie 2024, Curtea de Apel București a anulat sentinţa civilă apelată şi a trimis cauza spre rejudecare la prima instanţă. Nu a fost stabilit, încă, un nou termen al dosarului retrimis la Tribunalul București.