Clădirea spectaculoasă din București care a fost distrusă de cutremure și de incendii, dar încă există. În trecut a fost și o biserică, dar acum are o importanță deosebită

Clădirea din București care are o istorie aparte. A trecut prin multe, de la cutremure la incendii, dar încă există. Nu este doar o bijuterie arhitecturală, ci este un adevărat simbol pentru entitatea românească.

Clădirea din București care a rezistat trecerii timpului

În București, există o clădire specială, unde s-au luat cele mai importante decizii pentru România. De-a lungul timpului, aici a fost o mănăstire, apoi a devenit locuința princiară, ca abia mai târziu să se transforme în sediul oficial al Președinției României. Așa cum v-ați dat seama, este vorba despre Palatul Cotroceni.

În urmă cu mai bine de 400 de ani, în Codrii Vlăsiei locuiau țăranii liberi, așa cum o arată documentele vremii. Tot potrivit documentelor, se pare că în vârful dealului exista un schit de călugări. Mai târziu, este atestată prezența boierilor Stoica, Preda și Ivan, considerați adevărați stăpâni ai Cotrocenilor.

În 1669, Șerban Cantacuzino a condus aici o răscoală a boierilor. Fugind de furia lui Gheorghe Duca, acesta s-a ascuns în pădure și a promis că va ridica o biserică dacă scăpa. Șerban Cantacuzino și-a respectat promisiunea, iar între 1679 – 1681 a fost ridicat întregul ansamblu al mănăstirii. Totul a fost proiectat sub atenta supraveghere a domnului, dar și a fratelui său, Mihai Cantacuzino, care studiase arhitectura la Padova.

Cotroceniul, mistuit de flăcări

La începutul anilor 1700, Mănăstirea Cotroceni a devenit extrem de bogată. Avea în proprietate 20 de moșii, 10 sate de țigani și administra 18 prăvălii în București. În 1787, potrivit ”Bucureștii de ieri”, Cotroceni a fost mistuit de flăcări. Incendiul a distrus chiliile, casele, dar și hambarele Mănăstirii Cotroceni. În 1804, întreg centrul orașului a fost și el mistuit de flăcări.

În 1821, pentru Cotroceni a început un nou capitol. Tudor Vladimirescu și-a stabilit tabăra aici, Cotroceniul devenind un centru al revoluției. Apoi, în vremea lui Alexandru Ioan Cuza, Cotroceni s-a transformat în reședință domnească de vară.

Pentru ca totul să arate bine, domnitorul a renovat casele și le-a mobilat cu piese aduse din Viena și Paris, totul costând peste 4.000 de galbeni. La finalul secolului XIX, au început construcția palatului după planurile faimosului arhitect Paul Gottereau, cel care a făcut planurile și pentru Palatul CEC și Palatul Regal din Calea Victoriei.

Etajul Palatului Cotroceni s-a prăbușit la cutremur

De departe, unul dintre cele mai importante momente care s-au scris la Palatul Cotroceni a fost proclamarea neutralității României, la 6 septembrie 1939. Ulterior, palatul avea să devină reședința Regelului Mihai, însă planurile au fost date peste cap de cutremurul din toamna anului 1940. Cutremurul puternic de 7.4 grade pe scara Richter a distrus întregul etaj unde avea să fie primit Regele Mihai.

Ani mai târziu, după Revoluția din 1989, Palatul Cotroceni a devenit sediul oficial al Președinției României. Apoi, în 1991, aici a luat naștere și Muzeul Național Cotroceni, care poate fi vizitat în aripa istorică a palatului.