Compania condusă de consilierul onorific al lui Ilie Bolojan e în război cu ANAF. Sunt în joc sume uriașe

Dragoș Eugen Damian,  directorul general al Terapia Cluj şi director executiv al Patronatului Producătorilor Industriali de Medicamente din România, este consilier onorific al premierului Ilie Bolojan. Damian ocupă această funcție neremunerată din februarie 2025, fiind numit de Marcel Ciolacu, prim-ministrul din acea perioadă.

Terapia SA a achitat peste 10 milioane lei ca taxă clawback

Dragoș Damian a devenit cunoscut pentru criticile pe care le-a adus, de-a lungul timpului, la adresa guvernanţilor şi a politicilor guvernamentale, acesta abordând subiecte legate de industria farmaceutică sau medicală, dar și de alte sectoare economice. Terapia Cluj este cel mai mare producător de medicamente din România. În 2024, profitul net al companii a fost de 338 milioane lei, în timp ce datoriile aveau un nivel de aproximativ 491 milioane lei.

Numele Terapia SA apare ca reclamant într-un dosar înregistrat pe 29 aprilie 2024 la Curtea de Apel Cluj, conform datelor consultate de FANATIK pe portalul instanțelor de judecată, în timp ce pârâți sunt Ministerul Finanțelor-Structura specializată de soluționare a contestațiilor, ANAF-Direcția generală de soluționare a contestațiilor și Direcția Generală de administrare fiscală a marilor contribuabili (DGAMC). Curtea a reținut că Terapia SA a depus, la data de 29.10.2012, Declaraţia 171 privind contribuţiile trimestriale datorate pentru medicamente suportate din Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate şi din bugetul Ministerului Sănătăţii, pentru perioada cuprinsă între trimestrul IV al anului 2009 şi trimestrul III al anului 2021, stabilind prin autodeclarare contribuţia prevăzută de art. 363 ind. 1 din Legea 95/2006 (taxa clawback).

În dosar se arată că valoarea estimată de Terapia SA cu titlu de taxă clawback este de 3.592.845 lei – aferentă trimestrului I al anului 2010, de 3.533.765 – aferentă trimestrului II al anului 2010, de 3.342.528 – aferentă trimestrului III al anului 2010, totalizând suma de 10.469.138 lei, care a fost achitată integral la 29.10.2012. Terapia SA, în cadrul Declaraţiei 171, a indicat ca termen de plată (data scadenţei) 29.10.2012. Ca urmare a depunerii acestei declaraţii, organele fiscale au emis Decizia din 07.04.2017 referitoare la obligaţiile de plată accesorii reprezentând dobânzi şi penalităţi de întârziere din 10.04.2017 (Decizia de accesorii nr.1) prin care s-au stabilit obligaţii de plată reprezentând dobânzi (3.664.613 lei) şi penalităţi de întârziere (1.570.371 lei) în cuantum de 5.234.984 lei.

Terapia SA a contestat Decizia de accesorii nr.1, contestaţia fiind soluţionată prin decizia de soluţionare a contestaţiei nr. 464/05.12.2017 prin care s-a dispus: desfiinţarea Deciziei referitoare la obligaţiile de plată accesorii reprezentând dobânzi şi penalităţi de întârziere nr. 207/07.04.2017, urmând ca organele fiscale să procedeze la reanalizarea situaţiei de fapt, pentru aceleaşi obligaţii bugetare şi aceeaşi perioadă avută în vedere prin actul administrativ fiscal desfiinţat, având în vedere considerentele din motivarea prezentei decizii şi dispoziţiile normative incidente în materie în perioada de calcul a accesoriilor. Terapia SA a contestat decizia din 05.12.2017 în cadrul unui dosar înregistrat în 2018 la   Curtea de Apel Bucureşti, urmărind anularea Deciziei de soluţionare a contestaţiei nr. 464/05.12.2017, anularea Deciziei de accesorii nr.1 şi exonerarea de la plata debitului fiscal , reprezentând dobânzi (3.664.613 lei) şi penalităţi de întârziere (1.570.371 lei), în cuantum de 5.234.984 lei.

Contestația s-a respins pentru suma de 3.547.845 lei

Prin sentinţa civilă din 24.09.2018, rămasă definitivă prin nerecurare, Curtea de Apel Bucureşti a respins acţiunea formulată ca neîntemeiată. În timp ce litigiul era pe rol, organele fiscale au emis Decizia referitoare la obligaţiile fiscale accesorii reprezentând dobânzi şi penalităţi de întârziere nr.4345/29.12.2017 (Decizia de accesorii nr. 2) prin care s-au menţinut accesoriile în acelaşi cuantum (individual şi total) de 5.234.984 lei. Terapia SA a contestat această decizie, iar prin Decizia din 02.07.2018 s-a dispus suspendarea soluţionării contestaţiei formulată de companie împotriva Deciziei de accesorii nr. 2 pentru suma de 5.234.984 lei, până la soluţionarea acţiunii care face obiectul dosarului din 2018 aflat pe rolul Curţii de Apel Bucureşti.

Ulterior rămânerii definitive a hotărârii Curţii de Apel Bucureşti din 24.09.2018, organele de soluţionare s-au reînvestit cu soluţionarea contestaţiei formulate împotriva Deciziei de accesorii nr. 2 şi au emis Decizia de soluţionare a contestaţiei nr. 289/22.07.2019 prin care s-a dispus: anularea Deciziei referitoare la obligaţiile fiscale accesorii reprezentând dobânzi şi penalităţi de întârziere nr. 4345/29.12.2017 pentru suma de 5.234.984 lei (reprezentând: 3.664.613 lei dobânzi de întârziere şi 1.570.371 lei penalităţi de întârziere aferente contribuţiei trimestriale datorată pentru medicamentele suportate din Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate şi bugetul Ministerului Sănătăţii, aflate în sold la 01.10.2011 şi neachitate), societatea fiind repusă în situaţia iniţială emiterii Deciziei din 05.12.2017 fiind necesară integrarea tuturor considerentelor sentinţei civile din 24.09.2018 şi punerea în executare a acesteia în vederea emiterii unui nou titlu de creanţă.

Subsecvent, organele fiscale (DGAMC) au emis Decizia din 20.11.2019 referitoare la obligaţiile fiscale accesorii reprezentând dobânzi şi penalităţi de întârziere (Decizia de accesorii nr. 3), prin care au repus în sarcina Terapia SA, în acelaşi cuantum (individual şi total), accesorii de 5.234.984 lei (contestată în cadrul prezentului litigiu). Terapia SA a contestat această decizie, contestaţia fiind soluţionată prin Decizia de soluţionare a contestaţiei nr. 161/10.07.2020 (contestată în cadrul prezentului litigiu) prin care s-a dispus: respingerea ca rămasă fără obiect a contestaţiei formulate de Terapia SA pentru suma de 1.687.139 lei (reprezentând penalităţi de întârziere în sumă de 1.570.371 lei, precum şi dobânzi în sumă de 116.768 lei reprezentând o cotă de 50% din majorările de întârziere -componenta de penalitate aferentă perioadei 26.04.2010-01.07.2020, aferent taxei clawback (creanţa fiscală) stabilită prin autodeclarare de contribuabil pentru Trimestrul I al anului 2010), şi s-a respins în rest contestaţia pentru suma de 3.547.845 lei.

Organele fiscale au emis o serie de decizii de impunere pentru Terapia SA

În cadrul Deciziei de soluţionare a contestaţiei din 10.07.2020, s-a valorificat Decizia de anulare a penalităţilor de întârziere din 05.02.2020 prin care s-a anulat debitul fiscal de 1.687.139 lei reprezentând penalităţi în cuantum de 1.570.371 lei şi 50% din majorările de întârziere în sumă de 116.768 lei. Terapia SA a contestat şi Decizia de anulare a penalităţilor de întârziere din 05.02.2020, contestaţia fiind respinsă prin Decizia din 07.07.2020. Sintetizând starea de fapt, Curtea a constatat că impunerea de obligaţii fiscale accesorii, în sarcina reclamantei de către organele fiscale, aferente taxei clawback datorate pentru Trimestrele I, II şi III ale anului 2010, are la bază Declaraţia 171 depusă de reclamantă la data de 29.10.2012 prin care aceasta a stabilit prin autodeclarare contribuţia prevăzută de art. 363 ind. 1 din Legea 95/2006 (taxa clawback). Urmare a determinării cuantumului taxei clawback prin autodeclarare, organele fiscale au emis o serie de decizii de impunere referitoare la obligaţiile de plată accesorii reprezentând dobânzi şi penalităţi de întârziere (Decizia de accesorii nr. 1, 2 şi 3) care au fost desfiinţate/anulate ulterior în procedura administrativă fiscală datorită unei aplicări greşite/trunchiate a dispoziţiilor OG 17/2012.

Premisa litigiului este dată de faptul că organele fiscale au dat relevanţă Declaraţiei 171 în sensul în care au reţinut cuantumul contribuţiei datorate ca fiind cel declarat în urma aplicării sistemului de autoevaluare prevăzut de OG nr. 17/2012, însă pe de altă parte au înţeles să nu aplice în integralitate actul normativ în baza căruia a fost depusă această declaraţie, inclusiv în ceea ce priveşte înlăturarea obligaţiei de plată a accesoriilor. Curtea a arătat că va respinge ca neîntemeiate criticile referitoare încălcarea principiului neretroactivităţii legii. Potrivit art. 365 alin. 1 ind. 1, alin. 1 ind. 3 (introduse prin OUG 104/2009, în vigoare din 07.10.2009, din Legea 95/2006, contribuţia prevăzută la art. 363 ind. 1 se virează trimestrial, până la data de 25 a lunii următoare trimestrului în care a avut loc livrarea medicamentelor, pentru neplata la scadenţă a contribuţiilor prevăzute la art. 363 ind. 1 se calculează şi se datorează accesorii în condiţiile Ordonanţei Guvernului nr. 92/2003. Astfel, devine irelevantă critica Terapia SA potrivit căreia aceasta consideră că i se aplică retroactiv normele metodologice introduse prin Ordinul 928/2010, în raport de data scadenţei obligaţiei de plată a taxei clawback, se arată în dosarul consultat de FANATIK.

Sub acest aspect, Curtea a constatat însă că la aceeaşi concluzie se ajunge şi prin aplicarea art. 365 alin. 1 ind. 1, alin. 1 ind. 3 din Legea 95/2006, care face referire la virarea trimestrială a contribuţiei, până la data de 25 a lunii următoare trimestrului în care a avut loc livrarea medicamentelor, normele metodologice având doar un rol de clarificare şi de exemplificare a aplicării normelor din Legea 95/2006. Cum însă, la aceeaşi concluzie se ajunge prin aplicarea normelor relevante expuse anterior din Legea 95/2006, în vigoare la data la care era datorată taxa clawback pentru Trimestrul I, II şi III al anului 2010, nu se poate pune problema de aplicare retroactivă a legii, neputând fi omis nici faptul că normele metodologice de aplicare fiind norme de interpretare, doar explicitează prevederile referitoare la taxa clawback deja în vigoare. Pe 25 noiembrie 2024, instanța a respins, ca neîntemeiată, excepţia inadmisibilităţii capătului de cerere având ca obiect obligarea la restituirea în favoarea reclamantei TERAPIA SA a sumei de 5.234.984 lei reprezentând accesorii, ca neîntemeiată. De asemenea, a respins acţiunea formulată şi precizată de reclamanta TERAPIA SA, în contradictoriu cu pârâţii Ministerul Finanţelor, Direcţia Generală de Soluţionare a Contestaţiilor şi Direcţia Generală de Administrare a Marilor Contribuabili. Terapia SA a formulat apel, dar nu a fost stabilit următorul termen al dosarului.