Comunele din România care sunt mai bogate ca multe orașe și municipii. Deși au venituri mari, le lipsește infrastructura

Unele comune din România, precum Chiajna (Ilfov), Florești (Cluj), Ghiroda (Timiș), Ștefănești (Ilfov), Miroslava (Iași), Giroc (Timiș), au ajuns să aibă venituri la bugetul local peste cele ale unor orașe importante din țară. Chiar și în aceste condiții, aceste localități nu au reușit să-și dezvolte propria infrastructură, cu școli, grădinițe sau spitale.

Comune cu venituri locale peste cele ale unor orașe

Diferențele sunt chiar semnificative în unele cazuri. Spre exemplu, municipiul Hunedoara, care are 50.000 de locuitori, oficial cu doar 7.000 de locuitori mai mult decât comuna Chiajna, a avut venituri proprii de 82 milioane lei în anul 2022, adică cu zece milioane mai puțin decât comuna din Ilfov, potrivit unei analize a TVR Info.

În aceste localități, dinamica demografică este cu totul alta. Potrivit sursei citate, numărul de nașteri din Florești, practic o suburbie a Clujului, cu câteva zeci de mii de locuitori, a fost anul trecut egal cu numărul nașterilor din Brăila, oraș cu sute de mii de locuitori.

„Activitățile economice, pentru că terenurile sunt mai ieftine, se localizează în aceste localități mici, în comune în general. Numai că aceste comune nu reușesc să țină pasul cu dezvoltarea infrastructurii pe ceea ce înseamnă dezvoltare edilitară și afaceri”, este de părere Dragoș Dincă, profesor universitar Administraţie Publică, SNSPA.

Realitatea arată că deși aceste localități cunosc o creștere economică spectaculoasă, asociată cu una demografică, ele nu și-au dezvoltat încă propria infrastructură pe măsură. Totuși, trebuie subliniat că în unele cazuri, cum este comuna Chiajna, care totuși a inaugurat recent o școală modernă, vorbim mai degrabă de un cartier lipit de un mare centru urban.

Comune lipite de marile centre urbane

Aceste localități sunt locul unde populația din marile centre urbane se mută în căutarea spațiului în plus, dar și a unor locuințe la prețuri mai bune. Cum majoritatea locuitorilor lucrează în continuare în orașe, își duc copiii la școlile din orașe se creează o relație în care aceștia nu mai contribuie la bugetele orașelor în care își desfășoară activitatea.

„Localitățile mici care se dezvoltă masiv nu au de regulă liceu, iar elevii de acolo consumă servicii educaționale și medicale din orașul mare lângă care se află. Asta creează o problemă de contribuție la crearea bunului public și pune o întrebare legitimă de dezvoltare a administrației publice”, este de părere și Bogdan Voicu, sociolog, Institul de Cercetare a Calităţii Vieţii.