Creatura înfricoșătoare care a fost văzută pe teritoriul României. Și-a făcut apariția la Cluj, Brașov și în Ialomița. Ucide cu sânge rece atunci când atacă

Creatura de temut care și-a făcut apariția în România. Anul acesta, a putut fi observată în Ialomița, Brașov și Cluj și este considerată un prădător prin excelență.

Creatura uimitoare care a fost zărită la noi în țară

Fauna României este de-a dreptul spectaculoasă. Animalele nu contenesc din a ne surprinde zilnic, iar unele dintre ele sunt apariții rare, în adevăratul sens al cuvântului. De la cele mai mici până la cele mai mari creaturi, multe dintre ele au fost zărite pe teritoriul țării noastre.

Anul acesta, de la finalul lunii martie și până în prezent, în România, au fost observate 12 exemplare de șerpar. Zonele în care și-au făcut apariția aceste păsări spectaculoase sunt București, Brașov, Sibiu, Alba, Mureș, Bacău, Ialomița și Harghita.

Ce este, de fapt, șerparul

Șerparul este o pasăre răpitoare de mici dimensiuni din familia Accipitridae. Din această familie, șerparul nu este singurul răpitor, ci pe listă se mai înscriu și vulturii, ulii sau șoimii. Pentru prima dată, șerparul european a fost descris oficial în 1788, de către naturalistul de origine germană Johann Friederich Gmelin.

Șerparul adult ajunge la o lungime de 59 – 70 cm, în timp ce anvergura aripilor ajunge la 162 – 195 cm. Greutatea lor medie este de 1.7 kg, iar ceea ce îi diferențiază cu ușurință de alte specii de păsări este coloritul lor aparte.

Șerparii au partea superioară a penajului maro – cenușiu, în timp în partea inferioară predomină albul. Capul seamănă cu cel al bufnițelor, ușor rotunjit, iar ochii sunt de un galben puternic și strălucitor.

Comportamentul șerparului

Șerparul este o pasăre căreia îi place să petreacă cel mai mult timp în zbor. De obicei, zboară la peste 500 metri altitudine, iar preferate lui sunt dealurile și colinele înalte, acestea fiind și locurile de unde își procură cel mai des hrana. Ziua, preferă să stea pe arborii înalți, pentru a avea un câmp vizual cât mai larg.

Hrana șerparului este compusă din șopârle, reptile și amfibieni. Șerparii se mai hrănesc și cu șerpi care pot ajunge chiar și la 2 metri lungime. Aceste păsări au un mecanism special de a se apăra contra veninului șarpelui, iar penajul joacă un rol esențial.

Atunci când ia în vizor șarpele, șerparul îl prinde și îi rupe instant șirea spinării. De asemenea, penajul dens și învelișul cornos de pe picioare acționează ca un scut împotriva veninului.

Reproducerea și habitatul șerparului

Șerparii sunt păsări care formează perechi pe viață. Atât masculul, cât și femela construiesc cuibul la începutul primăverii, iar acesta este locul unde femela va depune un singur ou. Potrivit specialiștilor, depunerea unui singur ou poate avea efecte negative în ceea ce privește rata natalității acestei păsări.

Oul depus de femelă este oval, mat și alb. Incubația oului are loc timp de 45 – 47 de zile, iar după 10 zile de la venirea lor pe lume, puii sunt capabili să zboare.

Șerparul este o specie destul de răspândită pe teritoriul Europei. De obicei, la noi în țară își face apariția în lunile martie – aprilie, iar la finalul toamnei, în lunile octombrie – noiembrie își ia zborul către Africa Centrală.

În prezent, șerparul este o specie vulnerabilă, cu statut de conservare considerat de specialiști drept stabil.