Cu doctorul Cristian Andrei la psiholog! Editorial revoltător pe site-ul lui CTP, unde se propune un „nou model educaţional” pentru copiii noștri după rușinea de la Beach, Please
Cristian Andrei îl legitimează pe artistul care practic l-a aruncat de pe scenă pe adolescentul grav rănit şi împarte părinţii în două categorii: "conectaţi", care au fost la festival, şi "derutaţi", care nu-şi lasă copiii la astfel de festivaluri
Evenimentele scandaloase de la Beach Please au oripilat România, de la obscenitățile rostite pe scenă de pseudo-artişti, până la haosul nociv în care au fost învăluiţi sutele de mii de tineri care au mers la festival, majoritatea dintre ei cu mulţi ani sub vârsta majoratului.
Cei ce critică versurile muzicii trap nu ştiu să o asculte, ne spune Cristian Andrei
A spune că Beach, Please a împărţit România în două sau criticile aduse festivalului sunt doar rezultatul conflictului între generaţii sunt afirmaţii care nu au legătură cu realitatea. La modul real cum se prezintă lucrurile, majoritatea românilor sunt îngroziţi de cele petrecute la Costineşti, iar o minoritate încearcă să dea senzaţia că aceasta este realitatea firească, iar criticile sunt doar exaltări ale unor adulţi needucaţi.
Unul dintre avocaţii acestei reinterpretări a realității se dovedeşte a fi chiar jurnalistul Cristian Tudor Popescu, care găzduieşte pe site-ul pe care îl conduce, republica.ro, o opinie a psihoterapeutului Cristian Andrei. Textul ar putea fi încadrat cu uşurinţă în categoria celor care legitimează evenimente de genul celor de la Costinești ca pe un nou model educaţional, cu atât mai mult cu cât autorul pretinde că şi-a extras inspiraţia de a-l scrie tocmai din experienţa trăită la un astfel de festival, la care i-a însoţit pe fiul său şi prietena acestuia.
Versuri care pe români i-au revoltat, pe doctorul Cristian Andrei l-au încântat. „Am ascultat și muzica. O combinație între trap și techno, o înșiruire de versuri greu de deslușit, dar cu mesaje clare, dacă știi unde să asculți: libertate, protest, iubire, umor, furie, dreptate, ecologie, substanțe interzise, dezgust față de reguli rigide, refuzul violenței”, scrie acesta. Aşadar, problema românilor este că nu ştiu să asculte, nu sunt versurile pline de ură ale muzicii trap, care promovează în mod vulgar violenţa, consumul de droguri şi anarhia.
Cristian Andrei bagatelizează accidentul de la Beach, Please: „A fost rezultatul unei curse de ego între artiști”
Psihiatrul merge mai departe şi, referindu-se la accidentul de pe scena de la Beach, Please, îi dă o interpretare cel puțin ciudată. „Un artist a forțat, practic, un adolescent să sară de pe scenă și să se accidenteze. Nu a fost un accident banal, ci rezultatul unei curse de ego între artiști – cine strigă mai tare, cine provoacă mai mult, cine face show-ul ‘mai viral'”, a mai scris Cristian Andrei pe site-ul lui Cristian Tudor Popescu, spunându-ne practic că groaznicul accident a făcut parte din recuzita spectacolului.
Apoi aduce în discuţie obligativitatea prezenţei părinţilor la astfel de festivaluri, dar nu pentru a opri astfel de sacrificii care alimentează ego-ul psudo-artiştilot care cântă pe scenă, ci pentru a le înţelele rostul şi sensul. „Dar tocmai de aceea e nevoie de adulți prezenți. Nu ca să-i oprească pe adolescenți – ci ca să-i vadă, să-i protejeze, să înțeleagă ce e în joc”, mai scrie Cristian Andrei.
Cristian Andrei ne atrage atenţia că ştim mai puţin decât copiii noştri
Psihiatrul împarte părinţii în două categorii: „părinţii conectaţi”, pe care i-a văzut la festival, şi părinţii derutaţi, îngrijoraţi de ce li s-ar putea întâmpla copiilor lor la festivaluri. Textul pe care Cristian Tudor Popescu a consimţit să-l găzduiască pe site-ul său şi să-l promoveze este o scrisoare adresată acestora din urmă.
„Copilul tău nu este pierdut. Nu este în pericol doar pentru că iubește un gen muzical care îți pare agresiv. Nu este decăzut doar pentru că vrea să se ducă la un festival. Nu este „altfel”. Este doar tânăr. Și caută. Caută pe cineva care să nu îl judece, ci să îl însoțească. Caută prietenie, apartenență, emoție. Și, uneori, o găsește acolo unde nu te-ai fi așteptat”, scrie el.
Cristian Andrei: „La un moment dat, am avut chiar senzația că adolescenții le purtau de grijă părinților lor”
Iar dacă are cineva vreo urmă de îndoială citind cele de mai sus, doctorul Andrei ne atrage atenţia că ştim mai puţin decât copiii noştri şi nu suntem nici măcar cei mai buni educatori ai lor. „Generația lor nu mai are învățători în sensul clasic al cuvântului. În multe privințe, ei știu mai mult decât adulții care vor să-i educe. Și, de aceea, eu cred că a venit vremea ca noi, părinții, profesorii, psihologii, să învățăm de la ei”, ne mai îndeamnă psihiatrul.
Deşi nobil la prima vedere, în contextul întregului text acesta este mai degrabă un îndemn la alienare al părinţilor, cu câteva rânduri mai sus, Cristian Andrei împărtăşindu-şi din propria experienţă la festival: „La un moment dat, am avut chiar senzația că adolescenții le purtau de grijă părinților lor”.
Prin cele scrise pe site-ul republica.ro, Cristian Andrei cosmetizează practic o realitate brutală, ascunzând sub masca modernismului evenimente care au speriat la propriu o ţară întreagă. Resemnarea şi abandonarea completă a responsabilităţii adulte în faţa unor asemenea situaţii dinamitează punţile dintre generaţii, pentru că în timp ce adolescenţilor li se oferă iluzia că orice revoltă este validă și că orice formă de exces trebuie îmbrățișată, adulții sunt împinși să tacă și să observe. Iar asta e cu atât mai periculos cu cât îndemnul vine de la un psihoterapeut cu experienţă.
Ce versuri s-au auzit la Beach, Please
Între 9 și 13 iulie, ”Beach, Please!” a fost festivalul care a transformat Costinești-ul în epicentrul muzicii, dar și în cel al scandalurilor și al controverselor. Au urcat pe scenă peste 200 de cântăreți. Printre ei au fost și mulți artiști internaționali, precum ASAP Rocky, Young Thug, 21 Savage, Lil Baby sau Ken Carson.
Și-au expus piesele la malul mării și o serie de interpreți autohtoni. De unii dintre ei se leagă incidente care s-au soldat cu discuții aprinse în spațiul public și chiar cu amenzi date de autorități din cauza versurilor licențioase.
Fără îndoială, trapperul Albert NBN a fost ”eroul” negativ al festivalului. Acesta a cântat la Beach, Please piesa NBN World, una în care înjură direct România. Versurile sunt greu de reprodus:
- ”Se vede pe furiș …
- Îmi bag … în România
- Pe țara voastră mă p…
- Eu nu sunt de România
- Și deja când sunt în State
- Vreau să vă iau banii
- Nu să-i torn lu’ fiu-miu rate
- Nu las pe Guvern să spună că nu se poate
- Ce dacă-s nebun am alergie la contracte”.
După aceste injurii cât se poate de clare, ”artistul” a spus, că, de fapt: ”Eu îmi iubesc țara, dar nu statul. Eu am ceva personal cu statul. Nu am înjurat românii ca nație. Sau să-mi înjur oamenii care mă apreciază. Eu nu am nimic cu românii, nu am înjurat românii. Am înjurat strict statul și autoritățile, foarte simplu. Altă explicație nu vă dau”, a transmis Albert NBN într-un clip pe TikTok.
Ce înseamnă muzică trap
S-a vehiculat foarte mult în ultimele zile în spațiul public acest termen de muzică ”trap”. Tehnic vorbind, trap-ul este definit ca o nouă direcție muzicală care combină beat-ul de bază trap, muzica electronică, muzica hip-hop, muzica rap.
Unii se rezumă la a spune că este, de fapt, o ramură a hip-hop-ului, dar cu versuri mult mai explicite. Asta am văzut foarte clar pe scena de la Beach, Please.
După valul de reacții negative generate de versurile unor artiști prezenți la festivalul de la Costinești, organizatorii au transmis o poziție oficială. Aceștia spun că susțin libertatea de exprimare și natura nefiltrată a muzicii trap. ”Festivalul nu își propune să mulțumească pe toată lumea, ci să rămână fidel unei comunități care rezonează cu energia și mesajul acestui gen muzical”.
Comentând indirect scandalurile iscate după unele prestații, organizatorii au admis că unele versuri pot părea greu de digerat pentru cei nefamiliarizați cu acest stil, dar susțin că tocmai această formă de exprimare directă și viscerală îi oferă autenticitate. ”Nu ne propunem să fim pe placul tuturor. Beach, Please! nu este un festival universal, ci unul dedicat unui public care rezonează cu această energie, cu acest limbaj și cu artiștii care îl reprezintă”, adaugă echipa din spatele evenimentului.
Care este reacția ta?