Cum a ajuns România țara cu cel mai slab rating din UE. De ce ne depășesc Ungaria și Bulgaria

Autoritățile române au sărbătorit decizia agenției Moody′s de la finalul săptămânii trecute de a păstra calificativul României la BBB- (sau Baa3 în sistemul folosit de această agenție) cu perspectivă negativă. Această evaluare, care este în concordanță cu celelalte două mari agenții de rating, S&P și Fitch, menține țara noastră pe ultima treaptă de rating recomandat investițiilor, fiind cel mai slab calificativ din Uniunea Europeană.

România, cel mai slab rating din UE

Germania, Danemarca, Olanda, Suedia și Luxemburg fac parte din grupul restrâns de state UE care au calificativul maxim AAA din partea celor trei mari agenții de rating. La acest grup putem adăuga și Elveția, Lichtenstein și Norvegia, statele europene, dar care nu fac parte din UE, dar care au rating maxim.

Cu o treaptă imediat inferioară, dar la un calificativ încă foarte bun – AA+, se află doar două state: Austria și Finlanda, în timp ce Belgia și Irlanda au ambele calificativul de AA. Prima țară din estul Europei în acest clasament este Republica Cehă, care are ratingul de AA-, același cu al Franței (retrogradată recent la această categorie din cauza deficitului ridicat și a instabilității politice).

Apoi, majoritatea restului statelor UE figurează la calificativul A, adică un rating de calitate superioară, dar cu riscuri ceva mai mari decât la AA. Aici găsim statele baltice, majoritatea statelor din estul Europei și pe cele din Peninsula Iberică.

Mai exact, Estonia, Malta, Slovacia și Portugalia figurează la A+, Lituania la A și Croația, Cipru, Letonia, Polonia și Spania la A-.

România, sub Bulgaria și Ungaria

Doar cinci state din UE figurează la categoria BBB, care este un calificativ cu risc de credit mai ridicat, dar sunt considerate în continuare considerate sigure pentru investiții. La această categorie Bulgaria și Italia figurează cu cel mai bun calificativ, BBB+, iar Grecia este singurul stat din UE cu BBB.

Statele din UE cu cel mai slab rating sunt România și Ungaria, ambele la BBB-. Aici însă, detaliile sunt importante. Ungaria și România au ambele același calificativ doar la evaluarea celor de la S&P. Cei de la Fitch situează Ungaria la calificativul BBB, adică cu o treaptă peste România.

Același lucru se întâmplă și în cazul celor de la Moody′s, unde România are calificativul Baa3, cel mai de jos nivel, dar încă recomandat investițiilor, în timp ce Ungaria are Baa2, adică o treaptă peste România. Ratingurile Bulgariei sunt BBB+ și Baa1, adică două trepte peste România.

Avantajele Bulgariei constau în faptul că are un deficit bugetar mai mic, dar și o datorie publică foarte mică (printre cele mai mici din UE). Avantajele Budapestei față de România stau în faptul că atât deficite externe sunt mai mici comparativ cu țara noastră, dar și faptul că are o istorie de ajustări fiscale mai consistente. Pe de altă parte factorii de risc sunt relația tensionată cu UE și dependența energetică a țării.

De ce România stă cel mai prost din UE

România nu a fost însă întotdeauna la coada Europei în perspectiva agențiilor de rating. În anii 2007 – 2008, chiar înaintea crizei financiare, țara noastră era cu o treaptă, sau chiar două, mai sus la BBB sau chiar BBB+. Asta după ce, cu un an înainte, în 2006, fusese trecută pentru prima oară la categoria BBB-, adică recomandată investițiilor. În anul 2011, toate cele trei agenții aveau să retrogradeze țara noastră, din nou, la ultima categorie recomandată investițiilor.

Așa cum FANATIK a scris recent, menținerea României în categoria recomandată investițiilor a fost și este vitală atât pentru Guvernul României, cât și pentru populație. În funcție de evaluările agențiilor de rating, marile fondurile de investiții (fondurile de pensii de exemplu) din lume pot achiziționa sau nu obligațiuni emise de statul român. În momentul în care țara noastră nu mai este la categoria „recomandată investițiilor” (investment grade) statul român ar avea probleme uriașe în a-și finanța deficitul și deci în a plăti salariile și pensiile.

În ultimele evaluări, toate cele trei mari agenții de rating au subliniat practic aceleași riscuri: incertitudinile politice și fiscale. Prima a fost Fitch Ratings care, în decembrie 2023, a revizuit perspectiva ratingului de la „stabil” la „negativ”, dând vina pe „incertitudinile politice și fiscale”. Era practic la doar câteva săptămâni după ce Guvernul Ciolacu adopta măsura de recalculare a pensiilor, o măsură cu o povară uriașă asupra finanțelor publice.

Luna următoare și cei de la Standard & Poor’s (S&P) mențineau ratingul „BBB-” cu perspectivă negativă, avertizând asupra riscurilor fiscale și politice. În luna martie și cei de la Moody’s treceau țara noastră la perspectivă negativă, indicând, de asemenea, riscurile politice și fiscale.

Ce a spus acum Moody′s despre România

În comunicatul din 12 septembrie, Moody′s subliniază că retrogradarea din luna martie, trecerea la perspectivă negativă a țării noastre, era cauzată de lipsa măsurilor de reducere a deficitului bugetar. Agenția estima astfel că datoria externă a României, care în prezent este la 57,9% din PIB, ar fi ajuns la 70% în următorii ani, în creștere de la doar 50% în 2023.

Pachetul de măsuri fiscale adoptat de către Guvernul Bolojan este salutat ca având un efect semnificativ asupra deficitului, estimat să ajungă la 6,1% în 2026 (de la 7,7% cât estimaseră în martie), iar datoria externă să se stabilizeze undeva la 65% din PIB.

Totuși, Mood′s avertizează asupra riscurilor politice privind stabilitatea actualei coaliții, ceea ce ar pune în pericol chiar implementarea măsurilor fiscale. De asemenea, specialiștii agenției avertizează că măsurile de reducere a cheltuielilor, în absența altor măsuri de susținere a economiei, ar putea conduce la încetinirea creșterii economiei, ceea ce, din nou, ar submina planurile de reducere a deficitului.

„În primul rând, nu este sigur dacă coaliția de patru partide care a fost formată în iunie anul acesta va putea să rămână unită și să mențină sprijinul politic pentru consolidarea fiscală în fața opoziției populare și politice. Succesul consolidării fiscale va depinde, de asemenea, de prezentarea de către guvern, la momentul oportun, a unui plan detaliat pentru reducerea continuă a deficitului și în 2027 și după această dată.

În al doilea rând, efortul semnificativ de consolidare ar putea afecta creșterea economică chiar mai mult decât estimăm în prezent, subminând potențial efortul de reducere a deficitului. În al treilea rând, istoricul slab al României în materie de gestionare a politicii fiscale ar putea determina guvernul să întâmpine dificultăți în îndeplinirea obiectivelor de cheltuieli și de creștere a veniturilor incluse în plan”, au precizat cei de la Moody′s.

Corupția și războiul din Ucraina, în topul cauzelor

În ceea ce privește cauzele structurale pentru care România a primit cel mai slab calificativ din UE se numără susceptibilitatea țării noastre de a fi expusă unor riscuri geopolitice, determinată de proximitatea față de războiul din Ucraina, dar și de „diminuarea implicării SUA în securitatea europeană.”

La factorii interni, experții agenției de rating vorbesc de slăbiciunea instituțiilor române de a limita fenomenul corupției și combaterea evaziunii fiscale. „Provocările din anumite domenii, precum controlul corupției și eficacitatea politicii fiscale, fac ca puterea instituțiilor și guvernanței României să fie ceva mai slabă decât cea a țărilor cu ratinguri similare”, se arată în evaluarea celor de la Moody′s.

România pare să fi fost salvată doar de apartenența la UE și NATO. Asta mai ales dacă ne uităm la ratingurile vecinilor care nu sunt în UE, Serbia și Moldova. Serbia, are chiar același calificativ ca al României din partea celor de la S&P (BBB-), însă este sub ”investment grade” la Moody’s și Fitch. Republica Moldova, cu un calificativ de B+, este sub recomandarea de investiții, cu riscuri mari.