Cum a ajuns statul dator vândut pensionarilor speciali. Bolojan trebuie să găsească fonduri noi pentru beneficiarii pensiilor de serviciu

În ciuda situației financiare delicate, Guvernul trebuie să găsească noi fonduri pentru pensionarii speciali. Mai exact, este vorba de banii pe care i-a luat de la aceștia în decursul anului trecut, atunci când a fost pusă în aplicare impozitarea progresivă a acestora ca urmare a reformei promovate de către fosta coaliție PNL-PSD-UDMR. În decembrie 2024 CCR a declarat legea neconstituțională, astfel că acum Executivul trebuie să le dea oamenilor banii înapoi. Instituțiile statului nu știu însă câți bani trebuie să plătească.

Bani înapoi pentru pensionarii speciali

În octombrie 2023, Guvernul adopta o reformă ce viza impozitarea progresivă a părții necontributive din pensiile speciale. Se aplica astfel un impozit de 10% pentru partea din pensie care era sub nivelul câștigului salarial mediu net, 15% pentru partea din pensie care era sub nivelul câștigului salarial mediu net și 20% pentru partea din pensie care era sub nivelul câștigului salarial mediu net. De subliniat că aceste impozite se aplicau doar părții necontributive a pensiei, iar primii 2.000 lei erau scutiți de impozit.

Comisia Europeană a transmis că legea nu coresponda angajamentelor din PNRR, subliniind că impactul bugetar nu era satisfăcător, și avea să blocheze plata unor sume din PNRR. Totuși, legea avea să intre în aplicare de la începutul anului 2024, însă în luna decembrie CCR avea să declare neconstituționale mai multe aspecte, în special partea cu impozitarea progresivă.

Acum, când Guvernul tocmai și-a asumat responsabilitatea pe o nouă reformă a pensiilor speciale cu intenția de a reduce uriașul deficit bugetar, trebuie să dea toți acești bani înapoi pensionarilor speciali. Decizia CCR prevede că statul are obligația de a înapoia banii fără ca persoanele păgubite astfel să trebuiască să inițieze o acțiune în justiție.

„Curtea constată că, sub aspectul efectelor prezentei decizii, repararea prejudiciului patrimonial cauzat beneficiarilor pensiilor de serviciu aflate în plată se va realiza ex officio, indiferent dacă aceştia au promovat sau nu o acţiune în justiţie, începând cu data introducerii impozitului progresiv în fondul activ al legislației, respectiv începând cu data de 1 ianuarie 2024”, se arată în decizia CCR.

Guvernul a uitat de banii impozitați pensionarilor speciali

Totuși, deși au trecut mai bine de nouă luni de la decizia CCR 724/ 2024, la nivelul Executivului nu există un act normativ sau pregătirea unei măsuri prin care pensionarii speciali care au fost impozitați prin legea din 2023 să-și primească banii înapoi.

„Precizăm că, până în prezent, Guvernul nu a adoptat un act normativ care să reglementeze modalitatea de restituire a sumelor reprezentând diferențele de calcul al impozitului pe venitul din pensiile de serviciu”, a transmis Ministerului Muncii la finalul lunii august, în răspuns la o interpelare a unui deputat AUR.

Același lucru îl comunica și Casa de Pensii Sectorială a MAI, care preciza că pentru restituirea sumelor reținute după vechea lege trebuie format un mecanism unitar la nivelul tuturor ministerelor.

„În ceea ce priveşte restituirea sumelor (…) precizăm faptul că, în vederea identificării soluțiilor legislative optime pentru materializarea acestui deziderat, este necesară instituirea unui mecanism procedural unitar, la nivelul tuturor sistemelor de pensii vizate. Acest mecanism trebuie să acopere toate ipotezele practice relevante, ținând cont şi de precedentele legislative privind plata retroactivă a unor diferențe, ceea ce impune consens decizional la nivelul sistemului bugetar”, se arată în comunicatul Casei de Pensii a MAI.

Guvernul nu știe nici măcar câți bani trebuie să dea înapoi

Nu doar că la nivelul Executivului și la nivelul instituțiilor relevante nu a fost luată nicio măsură în vederea restituirii sumelor, dar autoritățile statului nu știu nici măcar ce sumă trebuie să returneze oamenilor.

Concret, vorbim de o lege care a fost aplicată timp de 11 luni, până la 31 ianuarie 2025, data la care decizia CCR a fost publicată în Monitorul Oficial. Pentru această perioadă, autoritățile statului trebuie să calculeze diferența dintre impozitul progresiv reținut și impozitul recalculat prin aplicarea cotei unice de impozitare de 10%.

Ministerul Finanțelor spune că nu știe care este suma care ar trebui restituită pensionarilor speciali și precizează că acest lucru ar trebui să fie cunoscut de MApN, MAI, SRI și Ministerul Muncii, în condițiile în care ele sunt cele responsabile de plata acestor pensii.

„Ministerul Finanţelor nu deţine informații referitoare la sumele estimate ce trebuie restituite și alocările bugetare prevăzute pentru pensiile de serviciu rezultate în urma aplicării prevederilor Deciziei Curţii Constituţionale nr.724/2024”, a transmis MFP în același răspuns.

Mai mult, Ministerul Finanțelor nu știe nici măcar ce prevederi s-ar aplica în acest caz, adică dacă sumele reținute pe vechea lege trebuie indexate cu rata inflației sau cu dobânzile aferente. În răspunsul transmis la interpelarea parlamentară, ministerul indică câteva articole din Codul de procedură fiscală, care ar putea fi aplicate în această situație. Mai exact, este vorba de art. 168 și 170, ambele însă fac referire la sume stabilite în urma unor hotărâri judecătorești.

Practic, la nivelul instituțiilor statului nu există încă nici măcar a modului de calcul cu privire la sumele datorate, dacă acestea vor fi indexate cu dobânda aferentă perioadei în cauză sau nu.

Falsa reformă a pensiilor speciale

În iunie 2023, atunci când fosta coaliție PNL-PSD-UDMR a votat în Parlament această reformă a pensiilor speciale, cei de la AUR și USR aveau să critice legea din motive diferite. AUR a susținut că legea încălca drepturile salariale și că proiectul avea să cadă la CCR, ceea ce s-a și întâmplat. Cei de USR au votat împotrivă, motivând că reforma era prea blândă și că, în fapt, nu desființa privilegiile.

Deși instituțiile statului au precizat că nu au date privind sumele datorate, putem estima impactul fostei „reforme a pensiilor speciale”. Asta pentru că, în martie 2025, Ministerul Finanțelor a venit cu un proiect de ordonanță prin care a renunțat oficial la impozitarea progresivă a pensiilor speciale revenind, oficial, la cota de 10%. În acest document, apare calculat impactul bugetar al renunțării la cotele progresive, fiind estimat la 270 de milioane de lei.

„Modificarea impozitării veniturilor din pensii, măsură necesară corelării cu Decizia Curții Constituționale a României nr. 724 din 19 decembrie 2024, conduce în anul 2025 la o diminuare a încasărilor bugetare cu cca -270 milioane lei față de programul aferent impozitului pe veniturile din pensii”, se arată în nota de fundamentare, publicat pe site-ul ministerului în 11 martie.

Practic, în condițiile în care impozitarea progresivă a pensiilor speciale a fost aplicată și în luna ianuarie, iar Ordonanța vine abia în martie, un calcul simplu ar indica că această impozitare ar fi adus la bugetul statului sume suplimentare de 247 – 250 de milioane lei. În aceeași perioadă, ministrul Marcel Boloș preciza că impactul bugetar al pensiilor speciale era de 1,7 miliarde lei.

Vorbim deci de o sumă ce nu ia în considerare pensiile foștilor militari sau angajați MAI. În aceeași perioadă se vehicula problema recalculării pensiilor militarilor pentru indexarea lor în funcție de soldă sau salariu de grad. Impactul bugetar ar fi fost de 1,4 miliarde euro.