Cum a fentat Germania sancțiunile împotriva Rusiei. Investigație jurnalistică: a continuat un business profitabil, finanțând indirect războiul lui Putin

Germania e arătată cu degetul pentru că, în ciuda discursului public privind solidaritatea cu Ucraina și sancțiunea Rusiei, ar fi finanțat, în mod indirect, armata lui Putin.

Investigație jurnalistică: Germania a fentat sancțiunile economice împotriva Rusiei. Prin ce țară a continuat business-ul prin care a fost finanțat războiul lui Putin

La mijloc e o afacere de milioane de euro și un traseu interesant al mărfurilor către Rusia, în timp ce toate guvernele europene vorbesc despre sancțiuni economice prin care dușmanul Ucrainei să-și slăbească puterea pe front.

Publicația de investigații germană Correctiv scoate la iveală metoda prin care statul a continuat să facă afaceri cu Rusia, printr-un intermediar apropiat de Moscova: Uzbekistan. La celălalt fir al business-ului s-ar afla grupul rus Uralkali, unul din cei mai mari producători de îngrășăminte din lume și care, conform sancțiunilor impuse de Uniunea Europeană, furnizarea echipamentelor, a utilajelor agricole către această companie e complet interzisă.

Investigația Correctiv arată contrariul: utilaje produse de firme germane au continuat să ajungă în Rusia, prin Uzbekistan. Multe din echipamente sunt produse de fabrica Koppern, care a împachetat marfa de la sediul din Hattingen până în diferite colțuri ale lumii și se pare că Rusia nu a fost tăiată de pe lista solicitanților.

Legătură greu de rupt între Koppern și Uralkali

Potrivit cercetărilor făcute de publicația pomenită, mai multe livrări chiar din noiembrie 2023, când toți liderii făceau întrecere cu cine sancționează mai puternic Rusia, ar fi ajuns la Uralkali. Datele comerciale dezvăluie un mecanism prin care compania rusă s-ar fi aprovizionat cu mașini și componente fabricate de Koppern și alți producători germani. Astfel, până recent, ocolind sancțiunile UE, mărfuri în valoare de zeci de milioane de euro ar fi putut fi trimise din Germania către Rusia, via Uzbekistan. Aceste exporturi scot la iveală lacune în aplicarea concretă a sancțiunilor europene. Ele ridică întrebări privind responsabilitatea companiilor implicate: s-a verificat cu rigurozitate destinația reală a echipamentelor? Ce valoare mai au sancțiunile dacă nu sunt aplicate peste tot?

Pentru a înțelege de ce Uralkali depinde de utilajele germane, trebuie privit domeniul său de activitate: producția de îngrășăminte minerale. Compania exploatează mine de săruri din Munții Urali, la granița dintre Europa și Asia. Minereul extras este mărunțit și presat în granule. Așa ia naștere, la final, clorura de potasiu folosită ca îngrășământ în agricultură. De mulți ani, Uralkali utilizează tehnologia dezvoltată de Maschinenfabrik Koppern.

Afacerea a continuat, via Uzbekistan: compania germană și-a deschis chiar o filială, în 2014, la Sankt Petersburg

Koppern produce prese cu role de peste 120 de ani. La început, presele erau folosite pentru brichetarea cărbunelui, iar astăzi servesc la compactarea unor materiale diverse, precum fierul necesar în industria oțelului sau granulele de potasiu pentru industria rusească a îngrășămintelor. Relația comercială dintre Koppern și Uralkali este veche, din 2008, iar în 2014 compania germană și-a deschis o filială la Sankt Petersburg.

Invadarea Ucrainei a schimbat, însă, cel puțin teoretic această colaborare. La o lună după atacul din 2022, UE a interzis exportul de mașinării destinate presării mineralelor, eliminând un segment important din piața Koppern. Potrivit raportului anual al companiei, pierderile au fost semnificative, iar potențialele contracte cu rușii au dispărut.

Ce s-a întâmplat după instituirea interdicției rămâne neclar. În noiembrie 2023, o firmă din Uzbekistan, filială a unui distribuitor rus de produse chimice, a început să importe de la Koppern utilaje în valoare de milioane de euro, pe care le-ar fi expediat mai departe în Rusia. Documente vamale uzbece arată că, la 1 noiembrie 2023, Koppern a exportat componente ale unei prese cu role către firma Etc U Stan din Tașkent. Una dintre cutiile firmei germane cântărea 17.925 de kilograme și conținea instalații de control și echipamente de mărunțire, evaluate la aproximativ 350.000 de dolari.

Mărfurile redirecționate către Rusia, în valoare de 30 de milioane de euro (estimare neoficială)

Două zile mai târziu, aceeași firmă uzbecă a exportat în Rusia o cutie cu greutate identică. Situații similare apar și în alte transporturi, toate având același destinatar: Uralkali. Mai mult de atât, între noiembrie 2023 și mai 2024, Correctiv a identificat 14 astfel de corespondențe între exporturile germane către Uzbekistan și transferurile de mărfuri, apoi, către Rusia, cu valori totale de 4,5 milioane de dolari. În realitate, jurnaliștii germani spun că volumul ar putea fi mult mai mare, căci datele sunt incomplete. Se estimează că e vorba de vreo 30 de milioane de euro.

În contextul în care exporturile europene către statele din Asia Centrală au crescut exploziv după impunerea sancțiunilor, experți precum Benjamin Hilgenstock sau Robin Brooks avertizează că sistemul european de monitorizare este insuficient, transformând regiunea într-un coridor care ocolește sancțiunile.

Koppern nu a răspuns întrebărilor jurnaliștilor de la Correctiv în legătură cu destinația finală a utilajelor nemțești. Conform raportului pe 2023, compania a compensat pierderea pieței ruse prin comenzi către alte țări europene sau state din Asia Centrală. Unul dintre furnizori a informat BAFA (prescurtarea în germană pentru Oficiul Federal pentru Economie și Controlul Exporturilor), în urma unui denunț anonim, sugerând că o instalație din Uzbekistan ar fi ajuns în Federația Rusă.