Cum a fost apărat Crin Antonescu de judecătorii CCR. De ce au invalidat acuzațiile privind „lovitura de stat din 2012”

Validarea candidaturii lui Crin Antonescu la alegerile prezidențiale din luna mai de către BEC a fost atacată la CCR, acțiune întreprinsă de mai multe persoane. Unul din argumentele invocate, pe motivul deciziei CCR în cazul Dianei Șoșoacă, a fost că fostul lider PNL a fost implicat într-o serie de acțiuni ce au vizat răsturnarea ordinii constituționale a României.

Candidatura lui Crin Antonescu, atacată la CCR

Decizia CCR din toamna anului trecut, prin care i-a fost interzisă candidatura Dianei Șoșoacă a reprezentat o premieră chiar și în jurisprudența instanței constituționale din România. Decizia, dincolo de contextul politic, a dat naștere la nenumărate opinii critice prin argumentele invocate. Spre exemplu, Curtea a considerat că prin pozițiile publice adoptate, lidera SOS Ro reprezintă o amenințare pentru ordinea constituțională.

„Date fiind atitudinile și comportamentele anterioare (și prezente) ale doamnei Șoșoacă, se poate observa cu ușurință că aceasta a încercat, prin utilizarea abuzivă a demnităților pe care le-a avut/le are, să exercite suveranitatea în nume propriu, fapt interzis, de plano, de Constituție. Toate aceste luări de poziție oficiale (nu speculative) pe care le-a avut sunt de natură să amenințe ordinea constituțională în România (…)

Îndemnul la nerespectarea valorilor fundamentale ale Constituției reprezintă un atac frontal la ideile și principiile democratice și la ordinea constituțională”, se arată în decizia CCR din octombrie 2024.

Deși în motivarea deciziei, CCR arată că în cazul Dianei Șoșoacă nu a fost vorba despre o dezbatere sau schimb de opinii, și nici măcar luări de poziții cu caracter electoral ci „despre o conduită sistematică, persistentă și îndelungată menită să afecteze fundamentele constituționale ale statului român”, au existat mulți juriști care au considerat că decizia CCR lasă prea mult loc arbitrariului, și că orice candidat ar putea fi exclus pe argumente similare.

Spre exemplu, acum la alegerile din mai, fostul judecător Cristi Danileț susținea într-o postare din 11 martie că, folosind aceleași argumente din decizia CCR din octombrie, Curtea ar trebui să le interzică candidaturile lui Victor Ponta și Crin Antonescu pentru acțiunile acestora din anul 2012.

„Dacă Georgescu este respins pentru ce a făcut în anul 2024, atunci Antonescu și Ponta trebuie respinși pentru ceea ce au făcut în anul 2012.

Atunci, cei doi au atacat la propriu statul, au schimbat lideri politici, au desființat instituții, au avut declarații belicoase împotriva CCR, CSM și instituțiilor UE. Acțiunile lor nu s-au limitat la declarații – precum au făcut Șoșoacă și Georgescu – ci actele lor au fost concrete, măsurile lor au fost desființate cu greu de Curtea Constituțională de atunci și Comisia Europeană a atenționat România că a deraiat de la principiile statului de drept. Ceea ce au făcut ei atunci a fost numit „tentativă de lovitură de stat” și a speriat Europa”, a susținut acesta, citând și poziția Comisiei de la Veneția care le numea „problematice” din punct de vedere al statului de drept.

Acest argument avea să fie folosit și împotriva candidaturii lui Crin Antonescu la alegerile prezidențiale.

Cum a judecat CCR cazul lui Crin Antonescu

Au existat mai multe contestații ale candidaturii lui Crin Antonescu, care au ajuns în final pe masa CCR, majoritatea invocând argumente similare. Luând doar una dintre aceste contestații, formulată de Adrian Cristian Secu (numele lui apare în presă în perioada pandemiei, fiind cel care a adus pe masa CCR contestarea amenzilor din timpul restricțiilor sanitare), putem vedea cum a răspuns instanța constituțională acestor argumente.

„Se susține că domnul George-Crin-Laurențiu Antonescu, în calitate de lider USL, a fost implicat într-o serie de acțiuni care au avut drept scop răsturnarea ordinii constituționale, calificate la acea vreme drept „tentativă eșuată de lovitură de stat”, aspect ce constituie o încălcare a dispozițiilor art. 1 alin. (3) din Constituție. 

Se arată că Comisia de la Veneția a considerat că acele măsuri luate, atât individual, cât și în ansamblu, sunt problematice din punctul de vedere al constituționalității și al statului de drept. În plus, se susține că Comisia de la Veneția a arătat că evenimentele și diversele declarații demonstrează o lipsă îngrijorătoare de respect în rândul reprezentanților instituțiilor statului față de statutul altor instituții ale statului”, se arată în contestația depusă inițial la BEC, și care a făcut referire la măsurile din 2012 care au condus la demiterea din funcție a Avocatului Poporului, a președinților celor două Camere ale Parlamentului, la limitarea competențelor Curții Constituționale, la modificări privind condițiile legate de referendumul privind suspendarea Președintelui Republicii și la suspendarea Președintelui.

Alte trei argumente au fost aduse împotriva validării candidaturii lui Crin Antonescu, tot în sprijinul ideii cum că acesta a avut poziționări împotriva valorilor și principiilor constituționale. Concret, este vorba de poziția sa față de referendumul privind reducerea numărului de parlamentari, faptul că și-a exprimat opinia favorabilă pentru monarhia constituțională și, în final, acuzația de incitare la ură și discriminare prin caracterizarea lui Gavrilă Ogăraru (membru al mișcării legionare) drept „erou al României”.

CCR a caracterizat criticile drept opinii personale

Față de aceste argumente chiar Ministerul Public a depus concluzii, în sensul respingerii. În ceea ce privește modificarea Constituției în contextul referendumului pentru reducerea numărului de parlamentari, Parchetul susține că acest lucru nu a ținut de voința lui Crin Antonescu, declarațiile sale fiind doar declarații politice. În ceea ce privește cazul lui Gavrilă Ogăraru, Parchetul subliniază că declarațiile lui Antonescu au vizat calitatea sa de luptător anti-comunist, fiind făcute în contextul „conștientizării trecutului, și nu propagandă legionară”.

În ceea ce privește argumentul principal invocat împotriva candidaturii lui Antonescu, Ministerul Public se limitează la a sublinia doar că organizarea și desfășurarea referendumului pentru demiterea președintelui Băsescu au fost declarate constituționale de către CCR.

„În ceea ce privește critica referitoare la declarațiile politice ale domnului George-Crin-Laurențiu Antonescu referitoare la monarhia constituțională, se arată că acestea trebuie interpretate prin raportare la calitatea sa de istoric, declarațiile anterior menționate constituind opinia științifică a candidatului cu privire la forma de guvernământ anterior menționată”, a fost poziția Parchetului față de al patrulea argument invocat.

În ceea ce privește judecătorii constituționali, aceștia s-au limitat a caracteriza argumentele din contestație ca fiind doar opiniile personale ale autorului acesteia, și nu elemente relevante pentru contenciosul electoral.

„Declarațiile date de domnul George-Crin-Laurențiu Antonescu referitoare la măsurile politice luate în perioadele în care a exercitat funcțiile mai sus menționate nu pun însă în discuție condițiile de eligibilitate sau impedimentele constituționale pentru a fi ales în funcția de Președinte al României.

Astfel, Curtea reține că susținerile autorului contestației nu se încadrează în sfera unor critici cu privire la condițiile de eligibilitate și impedimentele constituționale pentru a fi ales în funcția de Președinte al României, ci exprimă aprecieri și opinii personale cu privire la candidat”, se arată în poziția CCR privind contestația candidaturii lui Crin Antonescu.