Cum a irosit Ministerul Energiei sute de mii de lei pe un contract de consultanță inutil. Cine se află în spatele firmei câștigătoare

Guvernul Bolojan caută astăzi fiecare leu pe care îl poate aduce la bugetul statului, taxând până și indemnizațiile mamelor aflate în concediu de maternitate, pentru acoperirea deficitului bugetar. La finalul anului 2023, „gaura de la buget” era deja o problemă recunoscută de către Executiv, în condițiile în care emisese deja o ordonanță pentru reducerea cheltuielilor guvernamentale. La Ministerul Energiei însă s-au găsit câteva sute de mii de lei pentru a fi aruncate pe un contract de consultanță inutil.

Bani aruncați pe fereastră la Ministerul Energiei

Povestea începe în luna septembrie a anului 2023, când Ministerul Energiei condus de Sebastian Burduja, care își preluase mandatul cu câteva luni înainte (5 iunie), demarează procedura de achiziție a unor servicii de consultanță pentru realizarea unei analize economice. Concret, Ministerul Energiei urmărea să afle care erau măsurile prin care putea finanța Complexul Energetic Valea Jiului.

Astfel, în 7 septembrie este întocmit referatul de necesitate și caietul de sarcini, iar în 13 septembrie apare și nota justificativă. O primă problemă apare în fundamentarea sumei stabilite pentru achiziționarea serviciilor de consultanță. Potrivit unui raport recent al Curții de Conturi, suma a fost stabilită prin interogarea în SEAP, portalul de achiziții publice, a altor coduri. De aici, reprezentanții ministerului au luat trei sume (130.000, 220.000 și 250.000 lei) și a făcut o medie aritmetică de unde a rezultat suma de 199.000 lei (sau 237.000 lei, cu TVA, sumă sub pragul de 276.000 lei până la care se pot face achiziții directe).

Raportul Curții a identificat o serie de probleme cu această procedură. În primul rând, oamenii din minister au interogat alt tip de servicii (consultanță în management) decât cele din caietul de sarcini (consultanță în analiză economică). Apoi, în caietul de sarcini ofertanții nu sunt obligați să menționeze numărul de zile de consultanță propus per tip de expertiză sau care trebuie să fie profilul experților căutați.

„În condițiile în care Ministerul Energiei nu a identificat în catalogul electronic servicii identice cu cele pe care intenționa să le achiziționeze, autoritatea contractantă nu a avut în vedere o corelare exactă a necesităților (personalul alocat, zilele estimate, cheltuielile aferente proiectului) cu livrabilele contractului. (…) Ministerul Energiei nu a solicitat ofertanților prin caietul de sarcini să introducă în formularul de propunere financiară numărul de zile de consultanță propus per tip de expert precum și categoriile și profilul experților propuși”, se arată în raportul Curții de Conturi.

Sute de mii de lei, bani dați pe consultanță inutilă

Documentul arată că în astfel de situații, practic în ce măsură Ministerul putea ajuta Complexul Valea Jiului fără a fi considerat ajutor de stat, autoritatea se putea consulta cu Consiliul Concurenței, cale pe care Ministerul Energiei nu a urmat-o.

Astfel că, în 14 septembrie, Ministerul inițiază achiziția directă a serviciilor de consultanță, pentru valoarea de 199.000 lei, fără TVA. Contractul este semnat efectiv câteva zile mai târziu (18 septembrie), după ce oferta fusese acceptată în 14 septembrie.

Contractul urma să aibă o durată de două luni, însă Curtea arată că această cheltuială avea să se dovedească complet inutilă în condițiile în care în 2 octombrie Guvernul avea să adopte un act normativ (OUG 79/02.10.2023) care avea să reglementeze exact aceeași situație.

„Ministerul Energiei a încheiat Contractul de prestări servicii nr.29/18.09.2023 cu XXX, prin care a angajat achiziția de servicii de consultanță (la prețul de 199.900 lei, fără TVA, respectiv de 237.881 lei, cu TVA), cu o durată a contractului de 2 luni de la data semnării, în condițiile în care, la recepția serviciilor de consultanță, entitatea avea deja aprobat un act normativ (OUG 79/02.10.2023) în același scop. Achiziția a fost acceptată de Ministerul Energiei la 14.09.2023, prin cumpărare directă din catalogul electronic”, se arată în raportul citat, unde numele firmei apare anonimizat.

A cheltuit 230.000 lei pentru a putea da 70.000 lei

Ironia situației nu se oprește aici. Asta pentru că, practic în ziua următoare după semnarea contractului de consultanță, SAPE, una din societățile ministerului, trimite la centru chiar proiectul de lege pentru OUG 79, adică încredințarea serviciului de închidere a minelor de cărbune necompetitive.

În zilele următoare, pe baza acestui proiect legislativ au loc consultări între Ministerul Energiei și alte ministere, situație în care Ministerul Energiei „a promovat și supus adoptării un alt act normativ privind acordarea unui ajutor de stat către Complexul Energetic Valea Jiului SA” înainte să primească datele și informațiile pe care le achiziționase prin contractul semnat cu doar câteva zile înainte. Altfel spus, Ministerul Energiei nici măcar nu a avut nevoie de aceste servicii.

În fapt, finanțarea Complexului Energetic Valea Jiului avea să fie reglementată prin Ordonanța din 2 octombrie, cu o luna înainte de finalizarea contractului de consultanță. Prin acest act normativ, Ministerul a putut oferi un ajutor de stat de 70.000 de lei pentru societatea din Valea Jiului. Altfel spus, ministerul a decis să cheltuie 230.000 lei pentru a afla cum poate oferi un ajutor financiar de 70.000 lei.

„În fapt, modul de finanțare către Societatea Complexul Energetic Valea Jiului – S.A a fost aprobat prin OUG 79/02.10.2023 prin acordarea unui ajutor de stat în valoare de 70.502 mii lei, (acordat integral de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Energiei), înainte de recepția finală din data de 03.11.2023 (…) astfel serviciile de consultanță care au făcut obiectul Contractul de prestări servicii nr.29/18.09.2023 nu și-au atins scopul pentru care au fost angajate”, se arată în raportul Curții, care subliniază că prin încheierea acestui contract ministerul a încălcat mai multe acte normative.

Cine se află în spatele firmei de consultanță câștigătoare

În raportul Curții de Conturi nu apare numele firmei beneficiare, însă contractul apare pe platforma SEAP – fiind singurul contract de consultanță din acea perioadă. Firma câștigătoare este SC Lotus Advisory Services SRL. Firma de consultanță a fost înființată la începutul anului 2020, și îi are ca acționari pe Popa Elena și George Dumitru Dorobanțu.

Firma a mai încheiat contracte de consultanță atât cu Ministerul Energiei, cât și cu alte autorități, în special firme ale Primăriei Capitalei, sau companii de stat precum Poșta Română.

Dintre cei doi acționari ai firmei, numele lui George Dumitru Dorobanțu este cunoscut presei, în condițiile în care în anul 2021 avea să fie numit la conducerea Aeroportului Otopeni, poziție în care avea să reziste mai puțin de un an (numit în octombrie 2021 până în iulie 2022). În singura sa declarație de avere disponibilă pe site-ul ANI, depusă în anul 2022, acesta declara că a încasat „dividente” de 300.000 lei din firma de consultanță.

Fost șef la Automobile Bavaria Bucureşti între 2017 și 2019, firma sa de consultanță avea să câștige un contract de consultanță cu una dintre firmele Primăriei Capitalei chiar în perioada în care acesta era administrator la Compania Națională Aeroporturi București. În fapt, anul 2021 avea să fie cel mai bun an în ceea ce privește contractele publice pentru firma de consultanță Lotus Advisory, când acestea au însumat peste 330.000 lei.

La finalul anului 2016, soția acestuia, Elena-Diana, avea să fie numită consilier în cadrul Cancelariei primului ministru, perioadă în care șeful guvernului era Dacian Cioloș. De aici avea să urmeze o numire în Consiliul de Administrație al RA-APPS.