Cum își finanțează Israel războaiele. Statul evreu a cheltuit aproape 50 de miliarde de euro după atacurile din 7 octombrie 2023

Când a prezentat bugetul statului Israel pe anul 2025, în luna septembrie a anul trecut, ministrul israelian de finanțe, Bezalel Smotrich, spunea: „Ne aflăm în cel mai lung și mai costisitor război din istoria noastră (…) Vom susține acest efort până la victorie… Fără aceasta, nu va exista securitate, iar fără securitate, nu va exista economie”.

Costurile cu războaiele sunt estimate la 21 miliarde euro pentru 2025

De la atacurile Hamas din 7 octombrie 2023, Israelul s-a angajat în trei războaie: cel aflat încă în desfășurare în Fâșia Gaza, unul în Liban, în 2024, și acum cel declanşat împotriva Iranului. La acestea se adaugă cheltuielile pentru apărarea propriului teritoriu, în special pentru interceptarea rachetelor, dronelor și a altor rachete.

Costul direct al războiului din Gaza și Liban, până în 2024, a fost estimat de Banca Israelului la peste 42 de miliarde de euro, „la care trebuie adăugate aproximativ 7,5 miliarde de euro reprezentând pierderi de venituri fiscale”, după cum explică Michael Ben-Gad, profesor de economie la City St George’s, University of London. „Din acest total, costurile militare imediate reprezintă aproape 30 de miliarde de euro”, adaugă el.

Pentru anul în curs, banca centrală israeliană estimează costul la peste 21 de miliarde de euro. Războiul cu Iranul, care a început săptămâna trecută, este estimat să coste Israelul 630 de milioane de euro pe zi,  potrivit unui fost înalt oficial al apărării, astfel că până acum s-ar fi cheltuit deja peste patru miliarde de euro numai pe luptele cu Teheranul.

Într-un sens mai larg, Banca Israelului a estimat că efortul de război ar costa  peste 62 de miliarde de euro între 2023 și 2025, ținând cont de toate cheltuielile – costuri militare, nevoi civile și pierderi de venituri fiscale.

Un rezervist costă Israelul 250 de euro pe zi

Aceste estimări oferă o indicație generală a sumelor colosale de bani cheltuite de Israel, dar „cheltuielile sunt dificil de stabilit cu precizie”, după cum explică Nadine Baudot-Trajtenberg, economistă și fostă viceguvernatoare a Băncii Israelului. Cea mai mare parte a acestor cheltuieli le reprezintă „costurile bugetare”, adică banii cheltuiţi pentru arme și soldele rezerviștilor. 360.000 de rezervişti au fost mobilizați începând cu octombrie 2023, iar fiecare dintre aceştia costă Israelul aproximativ 250 de euro pe zi, conform datelor oficiale. Prin urmare, pe o perioadă de aproape doi ani, costul lor teoretic se ridică la aproximativ 55,5 miliarde de euro.

Pe lângă acestea există cheltuielile care au un impact asupra economiei, continuă expertul israelian: „Activitatea economică este mai moderată decât ar trebui să fie, în special în domeniile turismului și construcțiilor – acestea din urmă necesitând un număr mare de lucrători palestinieni”. Acestor lucrători, care erau în număr de aproximativ 150.000, le-au fost suspendate permisele de muncă de către Israel după atacurile din 7 octombrie.

Cum a afectată economia Israelului de războaie

Cheltuielile totale cu războiale au dus la o pierdere pentru economia israeliană, care „poate fi măsurată prin aproximativ doi ani pierduţi de creștere. Practic am stagnat economic în loc să creştem”, spune Michael Ben-Gad. Nadine Baudot-Trajtenberg împărtășește acest sentiment, adăugând că Israelul „este cu 4% în urma a ceea ce ar fi fost, dacă economia ar fi continuat pe aceeași traiectorie de dinainte de octombrie 2023”.

Pentru a susține aceste cheltuieli militare și civile substanțiale, statul ebraic are o multitudine de surse de finanțare. În primul rând, de pe piețe: de la începutul războiului din Gaza, Israelul a strâns aproape 90 de miliarde de euro – marea majoritate la nivel local și aproape un sfert la nivel global. „Capacitatea Israelului de a contracta datorii la scară largă este rezultatul unei piețe de capital sofisticate și profunde, al unei economii puternice și al unui sistem financiar stabil”, spune contabilul general al Israelului, Yali Rothenberg.

În plus, situația economică a statului evreu era destul de stabilă înainte de octombrie 2023. „Israelul a intrat în această perioadă de război cu perne de absorbție a șocurilor foarte puternice”, notează Nadine Baudot-Trajtenberg. „Avea o datorie publică relativ scăzută, de 63% din PIB, rezerve valutare foarte mari la banca centrală israeliană – ceea ce explică devalorizarea minimă a monedei – și, de asemenea, un cont curent constant pozitiv timp de peste 20 de ani. Așadar, Israelul este un creditor al restului lumii, nu invers”, explică ea. Țara a emis, de asemenea, obligațiuni guvernamentale, iar acest mecanism sofisticat de vânzări a canalizat miliarde de dolari către Israel de la guvernele statelor americane, precum Florida, și de la alte guverne locale, potrivit Consorțiului Internațional al Jurnaliștilor de Investigație.

SUA au cheltuit într-un an aproape 20 de miliarde de euro

Statele Unite sunt, de asemenea, implicate activ în finanțarea efortului de război israelian prin furnizarea unui ajutor militar substanțial. În decurs de un an (7 octombrie 2023 – 30 septembrie 2024), Washingtonul a cheltuit un total de cel puțin 22,76 miliarde de dolari – aproape 20 de miliarde de euro – pentru ajutor militar acordat Israelului și pentru operațiunile americane în Orientul Mijlociu, în special împotriva rebelilor houthi din Yemen, potrivit centrului american de cercetare Watson Institute for International and Public Affairs, citat de France 24.

Israelul se bazează, de asemenea, pe veniturile sale publice, în special pe taxele plătite de contribuabilii israelieni. „În 2023, impozitarea directă – în principal impozitul pe venit – a adus aproximativ 60 de miliarde de euro. Impozitarea indirectă (în principal TVA) a generat aproape 42 de miliarde de euro”, explică Michael Ben-Gad. Dar în această privință, clasa politică israeliană este divizată. În timp ce ministrul de finanțe a decis recent să crească povara fiscală –  prin creșterea impozitelor și a TVA-ului în 2025  – pentru a face față creșterii cheltuielilor militare și a acoperi deficitul statului, unele voci se tem că existența sectorului public israelian este amenințată.

La sfârșitul lunii mai, profesorul Karnit Flug, fost guvernator al Băncii Israelului și cercetător la Institutul Israelian pentru Democrație, avertiza guvernul israelian: „Există riscul colapsului, deoarece, dacă serviciile publice continuă să se deterioreze, ne vom trezi în urma țărilor dezvoltate în ceea ce privește calitatea asistenței medicale, educației, infrastructurii și cercetării și dezvoltării”. Între timp Israelul a mai deschis un front de luptă, împotriva Iranului, iar în cele şapte zile de conflict suma cheltuită numai pe această operaţiune se apropie de cinci miliarde de euro.