Cum riscă România să rămână fără militari când avem război la graniță. Semnalul de alarmă tras de un cunoscut general

România are în sfârșit, după mai mulți ani pierduți, o lege privind desfăşurarea pe timp de pace a misiunilor şi operaţiilor militare pe teritoriul statului român şi o alta ce definește controlul utilizării spaţiului aerian naţional și permite doborârea dronelor periculoase. Cu toate acestea, multe alte legi vitale pentru securitatea și apărarea națională așteaptă la sertar, deși ar fi trebuit să fie deja de mult timp adoptate, atenționează generalul (r) Virgil Bălăceanu.

Cum riscă România să rămână fără militari

Fost reprezentant al României la Comandamentul NATO de la Bruxelles şi fost şef al Brigăzii Multinaţionale din Sud-Est, generalul Virgil Bălăceanu trece în revistă legile care nu mai suportă amânare.

„Cadrul legislativ este dinamic, iar alte legi esențiale pentru apărare țării ar trebui adoptate cât mai curând. Acesta este rolul cel mai important pe care îl are noul președinte, să urgenteze procesul de adaptare a legislației cu privire la apărare la condițiile actuale. Legislația fiind foarte vastă, de la organizarea, funcționarea Ministerului Apărării, la legea apărării, la legea de pregătire a populației pentru apărare, ca să nu fim obligați să le introducem serviciul militar obligatoriu, la legea pregătirii economiei și a teritoriului pentru apărare, la legea mobilizării și așa mai departe”, a spus generalul Virgil Bălăceanu pentru FANATIK

Astfel, legile promulgate la începutul acestei săptămâni ar trebui să fie urmate de altele, ca parte a unui pachet legislativ pentru apărarea țării. România nu se poate baza exclusiv pe ajutorul NATO, ci trebuie să-și rezolve și singură anumite probleme, iar în cazul unei ipotetice agresiuni să poată rezista singură, până când aliații ar putea efectiv să intervină și să ne ajute, mai spune generalul Virgil Bălăceanu.

„Toate aceste măsuri consolidează postura de apărare a României în context aliat. Pe principiul că principalul efort și elementele de comandă în acest efort aparțin României. Sigur că acționezi într-un context aliat. Sigur că ești membru al NATO și trebuie de la un moment dat să răspunzi și tu ca stat național aplicând articolul 3, care înseamnă crearea de capacități naționale, până la articolul 4, consultări în situație de criză și renumitul articol 5, apărarea colectivă. Elementele acestea trebuie să fie bine normate, inclusiv pe timpul stării de pace, altfel încât să se permită și pregătirea în comun, să se permită și dislocarea, să se permită și întreprinderea unor misiuni în context aliat și pe teritoriul României. Nu înseamnă altceva decât un alt pas în consolidarea posturii de apărare și descurajare a României”, a mai spus generalul Virgil Bălăceanu.

Cea mai importantă lege pentru apărarea României bate pasul pe loc

Dintre toate acestea, poate cea mai importantă ar fi adoptarea legii pentru pregătirea populației pentru apărare. Spre deosebire de România, alte țări NATO, vecine pe flancul estic, au deja de mult timp astfel de legi în vigoare. În România, desele schimbări guvernamentale și lipsa unei viziuni unitare face ca aceasta să bată pasul pe loc, fără a mai ajunge în Parlamentul României pentru validare.

„Esențială ar fi legea de pregătire a populației pentru apărare, care introduce serviciul voluntar-soldat în termen și care permite refacerea bazei rezervei Armatei României pe principiul voluntariatului. Mă refer la corpul soldaților și al gradaților. Dacă nu rezolvăm cadrul legislativ pentru pregătirea rezervei Armatei României pe principiile voluntariatului, vom fi obligați să reintroducem serviciul militar obligatoriu. În lipsa acestei legi, nu este exclus ca pe fondul tensiunilor internaționale și a situației tot mai complicate din Ucraina, să se ajungă la reintroducerea serviciului militar obligatoriu, care ar rezolva problema”,  susține generalul Bălăceanu.

Totuși, spune generalul Virgil Bălăceanu, ar fi de preferat să avem o lege de pregătire a populației pentru apărare, în condițiile în care reintroducerea serviciului militar obligatoriu nu ar fi doar nepopulară, ci ar însemna costuri exorbitante pe care România cu greu și le-ar permite, mai ales în situația în care în NATO se discută tot mai serios despre alocarea a 5% din PIB pentru apărare. Cu atât mai mult, România nu și-ar mai putea permite să aloce și alte procente suplimentare pentru a susține serviciul militar obligatoriu.

De ce nu suntem capabili să rezolvăm o problemă esențială

„Deocamdată e clar că soluția cea mai bună este a voluntariatului, nu reintroducerea serviciului militar obligatoriu. Doar că și aici se bate pasul pe loc de trei ani de zile. Prin schimbarea guvernului în luna decembrie a anului trecut, odată cu constituirea Guvernului Ciolacu 2, s-a reluat tot circuitul avizelor. Așa că nici măcar nu a ajuns în Parlament, este în circuit pentru avizul ministerelor și serviciilor care sunt implicate. Abia apoi se va ajunge în Parlamentul României. Problema este că deja în mai anul acesta se fac trei ani de când Ministerul Apărării Naționale a promovat proiectul, dar legea întârzie la nesfârșit”, a mai adăugat generalul Virgil Bălăceanu.

El a explicat și în ce constă legea respectivă și de ce este atât de importantă. „Legea completează modul de recrutare-selecție a rezerviștilor pe baza voluntariatului. Avem o lege a statutului rezervistului voluntar, dar care nu este suficientă pentru a asigura o pregătire mult mai largă din punct de vedere numeric a celor care, în mod voluntar, vor deveni rezerviști ai armatei României și îi vor înlocui pe cei care au făcut serviciu militar până în 2007, ale căror îndatoriri militare în următorii 4-5 ani se finalizează. Și nu e suficientă nici din punct de vedere al calității”, a mai spus generalul Bălăceanu.

Iar lucrurile nu arată deloc bine, cel puțin în poza momentului. România are o rezervă militară îmbătrânită, iar din spate nu mai vin decât puțini voluntari.

„Noi avem o rezervă a Armatei României formată în majoritate din cei care au făcut serviciu militar până în 2007. Ei trebuie să fie înlocuiți pentru că, potrivit legislației, ei ies din evidența militară. Soldații gradați rezerviști ies la vârsta de 55 de ani și ies cadrele militare rezerviști la vârsta de 63 de ani. Și acum, partea cea mai importantă o reprezintă baza unei armate pe care o reprezintă soldații gradați profesioniști pentru forțele active și tot baza armatei o reprezintă soldații gradați rezerviști pentru rezerva armatei României. Ai nevoie de bază pentru a consolida o armată, iar pe cei îmbătrâniți ai două posibilități să îi înlocuiești: prin voluntariat sau prin serviciul militar obligatoriu”, a mai explicat generalul.

Misiunea noului președinte

Practic, noul președinte al României, Nicușor Dan, va trebui să găsească rapid soluții și să colaboreze cât mai bine cu specialiștii armatei. În același timp, el va trebui, în calitate de șef al statului și a armatei, să-i pună la lucru pe politicienii care răspund de legislația apărării.

„Esența o reprezintă analiza strategică a apărării, care trebuie să fie și un document de bază pentru pregătirea și promulgarea strategiei de apărare a țării. Aceasta trebuie făcută la șase luni de zile după instalarea noului președinte. Și trebuie, în funcție de amenințările și de situația de securitate din zonă, să ni se spună că există aceste necesități și ele au determinări cuantificabile cu privire la efectivele armatei. Când vorbim de efectivele armatei, vorbim de partea activă și vorbim și de partea în rezervă. Și de aici trebuie să reluăm procesul de recrutare și selecție”, a mai spus generalul Virgil Bălăceanu.

Alte țări și-au rezolvat aceste probleme și continuă să își crească efectivele militare.

„Polonia, de exemplu, și-a propus creșterea efectivelor forțelor active concomitent cu creșterea numărului de rezerviști voluntari. Nici noi nu ne mai permitem amânări, trebuie să facem pași înainte în analiza strategică a apărării. Avem alte documente de planificare a apărării care țin de strategia de apărare a țării, strategia națională de apărare a țării, care țin de carta albă a apărării, documente la nivel guvernamental. Și sunt elemente care țin și de strategia militară a României, care și ea trebuie adaptată noii serii de amenințări și de vulnerabilități”, a mai adăugat generalul Virgil Bălăceanu, pentru FANATIK.