Cum și-a mărit România cheltuielile pentru Apărare și Servicii. Cifre surprinzătoare din ultimii zece ani privind bugetele MApN sau SRI

Sumele alocate de către România în ultimii ani pentru achiziția de tehnică militară a reprezentat una din temele folosite de către partidele de extremă dreapta pentru a critica partidele aflate la putere. „Populației i se cere austeritate, în timp ce bugetul Apărării crește exponențial fără un control democratic real”, declara deputata AUR, Lidia Vadim Tudor, în contextul unei solicitări ca MApN să facă publice sumele cheltuite pentru achiziția de tehnică militară. Mai mult, același partid AUR vrea ca România să nu accepte banii din programul european de înarmare SAFE.

Cu cât a crescut bugetul armatei în ultimii zece ani

În vară, Ministerul Apărării transmitea că, de la începutul anului 2024 și până la jumătatea anului curent, România cheltuise puțin peste 41 de miliarde de lei pentru achiziția de tehnică militară. Este vorba de o sumă de circa 8 miliarde euro, alocate în ultimele 18 luni pentru unele dintre cele mai mari achiziții publice făcute de statul român. În această perioadă, Parlamentul a aprobat și achiziția a 32 de aeronave F-35, la un preț estimat de 6,5 miliarde dolari. Aceasta a fost cea mai mare sumă alocată pentru achiziția de tehnică militară din istoria țării, asta până când MApN a aprobat achiziția de tancuri pentru suma de 8 miliarde euro.

Sumele pot părea uriașe, mai ales în contextul discuțiilor cu privire la deficitul bugetar. Totuși, dincolo de discuțiile privind oportunitatea acestor investiții – vorbim de actualul context de securitate al României, cu război la graniță și o politică externă a SUA mai puțin predictibilă – datele arată că în ultimii ani bugetele alocate pentru armată au fost cu mult sub cele alocate pentru Educație, un alt domeniu ignorat în alocările bugetare.

În primele 9 luni din acest an, cheltuielile cu Apărarea (MApN) au fost de 28,5 miliarde lei, în grafic cu bugetul de 42,7 miliarde lei aprobat la începutul anului. Din această sumă, 13,7 miliarde au fost destinate pentru achiziția de tehnică militară.

Față de acum zece ani, Apărarea are un buget de aproape patru ori mai mare, în condițiile în care în anul 2016 cheltuielile Ministerului Apărării s-au ridicat la suma de 11,55 miliarde lei. Abia în 2020, bugetul armatei a trecut pragul a 20 de miliarde lei, iar apoi, în 2023, armata a primit peste 25 de miliarde. În anul 2024 cheltuielile MApN s-u ridicat la suma record de aproape 38 de miliarde.

Astfel, în termeni nominali, în ultimul deceniu, bugetul MApN a crescut de 3,6 ori, de la 11,55 la 42,7 miliarde lei.

Creșterea cheltuielilor cu apărarea în context

O majorare a bugetului Apărării de 3,6 ori poate părea impresionantă, însă, ca procent din PIB suma nu acoperă nici măcar angajamentele României în cadrul NATO, acolo unde țara noastră a promis că va avea un buget de 2,5% din PIB. Suma alocată în acest an reprezintă însă doar 2,24%.

Dacă luăm în calcul inflația cumulată din ultimii zece ani, creșterea nu mai pare la fel de mare. Datele INS indică o inflație cumulată de 54,45% (începutul anului 2016 și finalul anului 2024), ceea ce înseamnă că, doar ajustat cu rata inflației, bugetul apărării ar fi azi de 17,84 miliarde. Vorbim astfel de un buget care este de doar 2,3 ori mai mare ca în urmă cu un deceniu în termeni reali.

O altă perspectivă de a analiza suma alocată de România pentru Apărare este raportat la creșterea PIB. Spre comparație, PIB-ul nominal din 2016 a fost de 759 miliarde lei, iar în 2025, bugetul de stat a fost construit pe o estimare de 1.912 miliarde. Vorbim astfel de o diferență nominală de 1.152 miliarde, și o creștere de 151,8%.

Dacă am aplica aceeași creștere și la bugetul apărării, atunci astăzi MApN ar fi avut un buget de 28,96 miliarde. Asta înseamnă o majorare, raportată la procentul de creștere al PIB-ului, de doar 1,4 ori. Altfel spus, raportat la noua valoare a PIB-ului, România a alocat la apărare o sumă cu doar 40% mai mare.

Educația, un alt minister care în mod tradițional a fost subfinanțat în ultimii ani, avea în anul 2016 un buget similar cu cel al Apărării (11,38 miliarde). În anul 2024, cheltuielile cu Educația au fost aproape duble comparativ cu MApN, mai exact 66,6 miliarde (față de 37 miliarde MApN). Deputații AUR s-au plâns în mod fals că în acest an România alocă mai mulți bani pentru „tancuri decât pentru cărți și școli”.

Ce s-a întâmplat cu bugetele serviciilor secrete în ultimii ani

Conflictul din Ucraina nu a condus doar la creșterea bugetelor de apărare peste tot în Europa. Presa occidentală a relatat pe larg operațiunile de sabotaj finanțate de către Federația Rusă, unele dintre ele dejucate chiar și în România, iar războiul hibrid purtat de Moscova are efecte directe asupra țării noastre. În ciude mesajelor liniștitoare venite din partea unor voci din conducerea SRI, victoria lui Călin Georgescu și anularea alegerilor prezidențiale pot fi considerate una dintre cele mai grele înfrângeri ale României în actualul război hibrid purtat de Rusia.

Bugetele alocate pentru principalele instituții de informații, atât cât acestea sunt publice, indică astfel în ce măsură instituțiile în cauză își sporesc capacitățile pentru a face față actualului context de securitate european.

Spre exemplu, în anul 2016, bugetul Serviciului de Informații Externe a fost de doar 276 milioane lei și până în anul 2022 a fost sub pragul de jumătate de miliard. Anul trecut, cheltuielile totale efectuate de către SIE au ajuns la suma de 770 milioane lei. Anul acesta, creditele bugetare aprobate serviciului de spionaj extern au fost de 811,7 milioane.

La fel, în termeni nominali, în ultimii zece ani bugetul SIE a crescut de aproape trei ori (2,94), însă raportat la inflația cumulată în acest deceniu, bugetul serviciului este de doar aproape două ori mai mare.

Din nou, dacă de raportăm și la modul în care a crescut PIB-ul României în această perioadă, atunci bugetul SIE pe acest an ar fi trebuit să fie de 694,9 miliarde. Raportat la suma actuala, vorbim de o creștere de 1,16 ori. Practic, raportat la creșterea PIB-ului, adică la creșterea avuției țării, România a majorat bugetul SIE cu doar 16,8%.

Cu cât au crescut bugetele SRI și STS în ultimul deceniu

În urmă cu zece ani, SRI a avut un buget de 2,02 miliarde lei, sumă care în 2024 a ajuns la 4,37 miliarde. Anul acesta, bugetul aprobat a fost de 4,5 miliarde, însă rămâne de văzut care va fi suma totală pe care instituția o va cheltui efectiv până la finalul anului. În termeni nominali, bugetul serviciului a crescut de 2,24 ori.

Suma alocată SRI-ului în urmă cu zece ani este astăzi, luând în calcul inflația cumulată din această perioadă, 3,12 miliarde. Această sumă este de doar 1,45 ori mai mare decât bugetul pe care instituția îl avea în urmă cu zece ani.

Din nou, dacă ne raportăm la procentul de creștere al PIB-ului în această perioadă, bugetul SRI ar fi fost astăzi 5,06 miliarde, adică o sumă cu jumătate de miliard de lei mai mare decât bugetul din 2025 al instituției.

În final, bugetul STS aprobat pentru anul în curs este de 2,3 miliarde lei, adică de peste șapte ori mai mare ca în urmă cu zece ani, când instituția a avut un buget de doar 294 de milioane.

Ajustat cu inflația cumulată, bugetul STS ar fi astăzi de 454 milioane lei, tot o sumă de cinci ori mai mică decât bugetul aprobat pentru acest an. Raportat la factorul de creștere al PIB-ului în acești ultimi ani, astăzi bugetul STS ar fi de 736 milioane lei. Vorbim practic de o sumă de trei ori mai mică decât cea aprobată pentru anul în curs.

Până în anul 2023, bugetul STS a fost de sub un miliard de lei, însă el a crescut semnificativ în ultimii trei ani, în contextul în care instituția a derulat mai multe proiecte finanțate din fonduri europene. Spre exemplu, anul trecut, din bugetul de 1,6 miliarde 550 de milioane au provenit din surse nerambursabile. În bugetul pe anul în curs, STS are proiecte finanțate prin PNRR de 1,16 miliarde.