De ce nu suportă Donald Trump Germania. Vizita cancelarului Merz la Washington redeschide o veche rană a președintelui SUA

Cancelarul Friedrich Merz este primit joi la Casa Albă, în prima sa vizita peste Ocean în calitate de șef al guvernului de la Berlin. Neamţ născut în Renania de Nord-Westfalia, cancelarul întâlneşte un președinte american, pe Donald Trump, care preferă să-și ascundă originile germane, deşi bunicul său s-a născut în Renania-Palatinat. Cauzele acestei stări de lucruri îşi au rădăcinile în trecutul familiei Trump şi au legătură inclusiv cu afacerile dezvoltate în SUA de strămoşii actualului preşedinte.

Tatăl lui Trump spunea că e olandez, pentru că voia să închirieze apartamente evreilor

Trump Village de pe Coney Island, la capătul sudic al cartierului Brooklyn, reprezenta tot ceea ce disprețuia Donald Trump. Blocuri înalte, de culoare maronie-roșiatică, cu mii de apartamente și chiriași ale căror vieți se învârteau în timpul săptămânii între casă și birou, iar în weekenduri mergeau să-și susțină echipa de baseball. Pentru Trump, între Coney Island și Manhattan nu era o distanță de numai 25 de kilometri, ci erau ani-lumină. „Această monotonie pragmatică, această existență plictisitoare a clasei muncitoare era sub nivelul lui”, spune nepoata președintelui, Mary Trump. Și totuși Coney Island l-a format pe cel care este astăzi cel mai puternic om din lume.

Pentru Michael Leznowski, Trump Village a fost casa lui de mai bine de o jumătate de secol. Într-un reportaj realizat de Die Welt la New York, în ajunul primirii cancelarului Merz la Casa Albă, Leznowski își amintește de Fred și Donald Trump cutreierând complexul de zgârie-nori de pe Coney Island, sunând la ușile chiriașilor delincvenți. Și cum tatăl său, Fred, și-a ascuns cu succes originile. „Fred Trump nu voia să fie recunoscut drept german. A spus că este olandez pentru că voia să-și închirieze apartamentele evreilor și soldaților americani care se întorceau acasă după al Doilea Război Mondial”, spune Laraine Kauf, așezată lângă vecinul ei, Michael Leznowski, pe o bancă în parc, în Trump Village. Amândoi au locuit timp de decenii în casele pe care Trump Sr., fiul unor imigranți germani, le-a construit la mijlocul anilor 1960. Michael și Laraine sunt copiii unor evrei europeni care au supraviețuit Holocaustului și au emigrat în America.

Germania, cea mai criticată ţară europeană de către Donald Trump

Când era copil, Leznowski, care are acum 72 de ani, a primit un mesaj clar de la mama lui. Dacă avea vreodată îndrăzneala să-și cumpere un Volkswagen, atunci să nu se mai întoarcă niciodată acasă. Ea supraviețuise trei ani în lagărul de concentrare de la Auschwitz, fusese împușcată de naziști, iar glonțul i-a rămas înfipt în cap până la moarte. „Când Friedrich Merz va ajunge la Casa Albă astfel de amintiri vor face parte din încercarea sa de a-l descifra pe Donald Trump. Acest lucru este deosebit de important pentru noul șef de guvern al Germaniei. Merz trebuie să gestioneze un nou început cu un președinte american de o imprevizibilitate notorie”, scrie Stefanie Bolzen, corespondentul Die Welt la Washington DC.

Nicio altă țară din Europa nu este mai des în vizorul lui Trump decât Germania, pe care preşedintele american o atacă fie din cauza cheltuielilor sale modeste pentru apărare, a conductei Nord Stream 2 sau a deficitului comercial pe care SUA îl are în schimburile economice cu Germania. De asemenea, cei mai puternici oameni ai lui Trump, vicepreședintele JD Vance și secretarul de stat Marco Rubio, atacă vehement Germania pentru modul în care a gestionat problema AfD și pentru libertatea de exprimare. Dar, până la urmă, tot Trump este cel care decide totul. Au fost scrie nenumărate biografii ale acestuia, iar două caracteristici importante ies constant la iveală: una este convingerea lui Trump că SUA este exploatată de alte state, iar cealaltă este antipatia sa impulsivă față de oricine îl privește de sus sau încearcă să-i țină lecții.

„Apropierea de evrei a fost o constantă în viața lui Trump”

Trump Village, cu cele peste 3.000 de apartamente ale sale, se află la câteva minute de mers pe jos de Luna Park, legendarul cartier de distracții de pe Coney Island. Este un loc care a influențat semnificativ primii ani ai lui Donald Trump în industria imobiliară din New York şi, probabil, a definit și relația acestuia cu Germania. Spre deosebire de tatăl său, fiul își dorea să traverseze East River cât mai repede posibil. Dar în Manhattan, Trump Jr. era considerat un parvenit. „În ochii elitei din New York, era doar un bufon al curții”, scrie Mary Trump în cartea sa „Prea mult și niciodată suficient”. În acea lumea mondenă statutul social prevala în faţa averii, mai ales dacă aceasta fusese strânsă recent.

Imaginea de sine a lui Trump a fost modelată de faptul că „a fost mereu exclus de oamenii de sus. Acesta era situaţia când încerca să se impună în lumea imobiliară din New York”, spune Marc Fisher. Scriitor și jurnalist la „Washington Post”, Fisher este el însuși din New York și provine dintr-o familie de imigranți evrei. Acesta cunoaște din propria familie relația profund divizată pe care evreii americani au avut-o în deceniile de după al Doilea Război Mondial. Durerea, ura față de tot ce era german. Și, în același timp, amintirea unei țări de dinainte de venirea la putere a lui Adolf Hitler, o ţară pe care o iubeau ca pe propria lor patrie.

Actualul președinte american a crescut într-un astfel de mediu. Deși propria sa familie aparținea de Biserica Prezbiteriană, mulți dintre prietenii din copilărie ai lui Trump erau evrei. „Apropierea de evrei a fost o constantă în viața lui Trump”, mai spune Fisher. „Când l-am vizitat la Trump Tower din Manhattan, în 2017, am fost uimit de numeroasele omagii din partea organizațiilor evreiești și a Israelului care îi umpleau biroul”, adaugă acesta. Chiar și în acest al doilea mandat, mulți dintre cei mai apropiați consilieri ai lui Trump sunt evrei.

„A trage concluzia că motivul antipatiei uneori deschise a lui Trump față de Germania rezidă din acest context personal ar fi o speculație. Dar sare în ochi faptul că Trump subliniază întotdeauna rădăcinile scoțiene ale mamei sale, însă niciodată rădăcinile sale germane . Nu le neagă, dar nici nu face din ele subiect de discuţie”, mai explică Fisher. În tinerețe, actualul președinte al SUIA „a văzut cum tatăl său, Fred, își ascundea moștenirea germană, ‘degermanizându-se’, de teama de a nu-și supăra chiriașii evrei”. Acest lucru l-ar fi putut influența pe fiul său.

Donald Trump a refuzat să-i strângă mâna Angelei Merkel la prima întâlnire oficială

Cifrele pe care consilierii săi i le-au prezentat după ce s-a mutat pentru prima dată la Casa Albă, în ianuarie 2017 ar fi putut confirma percepția lui Trump despre Germania. O țară care, în opinia sa, a înşelat întotdeauna SUA. Berlinul a cheltuit doar 1,15% din produsul său intern brut pentru apărare, în timp ce 35.000 de soldați americani protejau țara. Deficitul comercial al SUA la acea vreme era de 61 de miliarde de dolari. Faptul că Angela Merkel i-a scris la preluarea mandatului că o cooperare strânsă între Germania și SUA necesită valori comune, precum toleranța, probabil nu i-a îmbunătățit starea de spirit lui Trump.

În timpul vizitei inaugurale a lui Merkel, din martie 2017, preşedintele SUA a evitat să strângă mâna în fața camerelor de filmat. Două luni mai târziu, 30 mai, Trump a postat pe Twitter un mesaj plin de furie: „Avem un deficit comercial masiv cu Germania, plus că ei plătesc mult pentru NATO și armata lor mult mai puţin decât ar fi necesar. Este foarte rău pentru SUA, iar asta se va schimba”.

Relațiile cu cancelarul german au rămas proaste, iar în mai 2019, Merkel a ținut la Universitatea Harvard un discurs despre apărarea democrației liberale și a cooperării internaționale, discurs care a fost o provocare pentru susţinătorii „America First”, iar pentru Trump a reprezentat „o prelegere morală venită din partea unei elite detestate”. Friedrich Merz a lăsat clar de înțeles, încă înainte de a deveni cancelar, că va aborda politica externă cu încredere și fermitate. Cu toate acestea, întreaga lume este foarte atentă la prima sa întâlnire cu Donald Trump, analiştii căzând de acord că orele petrecute la Casa Albă vor fi un exercițiu de echilibristică pentru şeful guvernului federal.