De ce românii și moldovenii votează atât de diferit în diaspora. Ce se ascunde în spatele deciziei electorale: ”Percepție diferită”

Românii și moldovenii din diaspora votează diferit: experții Pîrvulescu și Popescu explică cum geopolitica, războiul din Ucraina și experiența istorică influențează opțiunile electorale.

Cum au votat moldovenii din diaspora la alegerile din septembrie 2025

Moldovenii din diaspora au arătat la aceste alegeri o susținere covârșitoare pentru Partidul Acțiune și Solidaritate. În afara țării, formațiunea a adunat peste jumătate din voturile exprimate, mai exact 50,20%. În marile orașe europene, rezultatele au fost chiar mai impresionante.

În Italia, unde se află una dintre cele mai mari comunități de moldoveni, PAS a obținut 77,68%, adică peste 62 de mii de voturi. Regatul Unit a fost, însă, campionul susținerii, cu 83,69% dintre voturi, în timp ce Spania a oferit 81,01%.

Nici Franța nu a fost mai prejos, unde partidul a reușit să obțină 76,94%, adică aproape 20 de mii de sufragii.

Câți români din străinătate au pus ștampila pe Călin Georgescu în noiembrie 2024

Prin comparație, românii din diaspora au mers în număr mare pe mâna candidatului suveranist Călin Georgescu. Acesta a adunat peste 476.000 de voturi (346.103 în secțiile din străinătate și 129.942 prin corespondență), ceea ce reprezintă 43,16% din sufragiile exprimate peste hotare.

Dacă moldovenii din Marea Britanie au înclinat masiv către PAS, românii stabiliți acolo au ales într-o proporție de 49,50% să îl susțină pe Georgescu. În Spania, scorul său a fost de 47,04%, iar în Franța – 43,22%, confirmând tendința generală din diaspora românească de a se orienta spre mesajul suveranist.

Românii și moldovenii aleg diferit și în Germania

O analiză recentă făcută publică de sociologul Remus Ștefureac, directorul INSCOP, evidențiază diferențe semnificative în opțiunile politice ale diasporei și din Germania.

Potrivit studiului, în cadrul alegerilor prezidențiale din 2024, 60% dintre românii din Germania au votat cu Călin Georgescu, candidatul asociat cu Rusia, în timp ce 75% dintre moldovenii din statul german au susținut PAS, partidul pro-european.

Ce se ascunde în spatele deciziei electorale din diaspora

În acest context, FANATIK a contactat doi analiști politici de renume, Cristian Pîrvulescu și Ștefan Popescu, pentru a ne ajuta să înțelegem ce se ascunde în spatele opțiunilor cetățenilor din diaspora. Prin comparație, diferențele dintre comunitățile românești și moldovenești devin mult mai clare.

Astfel, Pîrvulescu explică faptul că aceste opțiuni reflectă mai degrabă contexte geopolitice și percepții diferite ale riscului, decât diferențe între comunități.

„Diferența dintre diaspora moldovenească și cea românească, vizibilă atât la scrutinul prezidențial din România din 24 noiembrie 2024, cât și la alegerile parlamentare din Republica Moldova din 28 septembrie 2025, relevă dinamici politice și identitare distincte.

Dacă aproximativ 75% dintre moldoveni au votat pentru PAS, partidul pro-european, aproape 60% dintre români au optat pentru Georgescu, candidatul susținut direct sau indirect de propaganda rusă. Această discrepanță nu se explică printr-o presupusă diferență de educație, inteligență sau moralitate între cele două comunități, ci prin contextul geopolitic și prin percepția diferită a riscului”, a declarat, pentru FANATIK, Cristian Pîrvulescu.

Ce influențează opțiunile politice

Pentru a completa analiza diferențelor dintre diaspora românească și cea moldovenească, FANATIK a discutat și cu analistul de politică externă Ștefan Popescu, care menționează factorii ce influențează votul cetățenilor din cele două țări.

„Cetățenii Republicii Moldova, fie că sunt în diasporă sau în țară, au așteptări legate de integrarea europeană. Plus că, sunt vulnerabili în fața de evoluțiile de pe frontul din Ucraina.

În România noi avem deja o maturitate în organizațiile occidentale, în NATO, respectiv în Uniunea Europeană. Românii nu au votat niciodată o altă direcție. Românii au protestat”, a explicat Ștefan Popescu, analist de politica externă, pentru FANATIK.

Cum influențează războiul din Ucraina opțiunile politice ale moldovenilor?

Deopotrivă, și Cristian Pîrvulescu a adus în discuție și contextul războiului din Ucraina, afirmând că pentru cetățenii moldoveni acesta nu reprezintă o realitate abstractă, ci o amenințare directă la securitatea națională. Orientarea lor pro-europeană se transformă astfel într-un reflex de autoprotecție și „realism civic”, prioritizând apartenența la un spațiu de securitate și prosperitate.

„Pentru cetățenii moldoveni, războiul declanșat de Rusia împotriva Ucrainei nu reprezintă un element abstract al politicii internaționale, ci o amenințare imediată la adresa propriei securități naționale și a supraviețuirii statului.

Proximitatea geografică și fragilitatea instituțională transformă orientarea pro-europeană într-un reflex de autoprotecție, într-o formă de „realism civic” care prioritizează apartenența la un spațiu de securitate și prosperitate”, a punctat Pîrvulescu, pentru FANATIK.

Cum influențează trecutul și geopolitica alegerile din România și Moldova?

Pentru a sublinia diferențele dintre comportamentele electorale din România și Republica Moldova, Ștefan Popescu a detaliat pentru FANATIK că factorii care influențează votul sunt complet diferiți în cele două țări.

„În România nu a existat un vot geopolitic. În Republica Moldova este predominant drumul existențial, adică un vot geopolitic existențial. Suntem în două realități, în două lumi diferite”, a precizat Popescu.

Fapt confirmat, de asemenea, și de Cristian Pîrvulescu: „Românii, în schimb, trăiesc într-un cadru radical diferit: aproape două decenii de apartenență la Uniunea Europeană și NATO au produs o „banalizare a integrării”. Beneficiile obținute – libertatea de circulație, creșterea veniturilor, accesul la infrastructuri europene – au devenit invizibile, luate ca un dat.

În acest context, memoria dictaturii comuniste și a sărăciei sistemice s-a estompat, lăsând loc unei percepții mai relaxate asupra pericolului rusesc și, implicit, unei vulnerabilități crescute la războiul hibrid și la teoriile conspirației propagate prin rețele digitale”.

Cine poartă responsabilitatea pentru votul diasporei?

Plecând de la datele privind opțiunile de vot ale diasporei, Cristian Pîrvulescu subliniază că vina nu aparține emigranților, ci clasei politice românești: lipsa integrității, competenței și a unor politici publice credibile expune spațiul public manipulării.

Lecția nu este stigmatizarea, ci asumarea responsabilității și consolidarea rezilienței prin educație civică, rezistență la dezinformare și reconstrucție instituțională și socială.

„A condamna diaspora românească pentru acest vot ar fi o eroare de perspectivă. Problema nu rezidă în „slăbiciunea morală” a emigranților, ci în incapacitatea clasei politice românești de a livra integritate, competență și politici publice credibile.

Lecția votului nu este aceea a stigmatizării, ci a responsabilității: în absența unor partide și lideri care să ofere direcție democratică, spațiul public rămâne expus manipulării. Consolidarea rezilienței presupune nu doar educație civică și rezistență la dezinformare, ci și o reconstrucție instituțională și socială care să reducă frustrările exploatate de propaganda străină”, a considerat important să spună Pîrvulescu, expertul în politică.

Poate România să fie o lecție pentru Republica Moldova?

În finalul discuției, reporterul l-a întrebat pe specialistul Ștefan Popescu dacă rezultatele alegerilor din 2024 din România pot reprezenta o lecție pentru cetățenii și electoratul din Republica Moldova.

„Există o influență dinspre electoratul românesc fără îndoială către electoratul Republicii Moldova pentru că o parte importantă a electoratului din Republica Moldova participă și la alegerile din România. Plus interesul societății românești pentru ceea ce se întâmplă peste Prut”, a răspuns, pentru FANATIK, analistul de politică externă, Ștefan Popescu.