Directorul ELCEN cercetat pentru luare de mită, acuzat de primăria condusă de Nicușor Dan că e responsabil de insolvența RADET. Miza dosarului este de peste 650 milioane euro

Claudiu Crețu, directorul general al ELCEN, este cercetat de DNA pentru luare de mită, alături de directorul comercial al companiei, Cristian Zamfiroi. Cei doi au fost plasați sub control judiciar. Procurorii DNA susțin că, pe 1 iulie 2025, Crețu a primit, prin intermediul lui Zamfiroi, în biroul unei firme din București, suma de 40.000 de lei de la reprezentantul acesteia, pentru urgentarea aprobării unor operațiuni de plată aferente facturilor emise de societatea respectivă către ELCEN.

Primăria Capitalei a dat în judecată 42 de persoane fizice şi juridice

Crețu mai este acuzat de DNA că, pe 10 iulie 2025, a cerut mită 1.565.000 de euro, tot prin Zamfiroi, de la administratorul unei firme, în legătură cu vânzarea-cumpărarea unui teren de la acea companie. Crețu a fost director control și director general adjunct la RADET, a fost consilier la Ministerul Finanțelor și membru în Consiliul de Administrație al RADET. Din iulie 2017 până în iunie 2021 a fost administrator special la ELCEN, aceasta fiind în acea perioadă în insolvență. Din iulie 2021 până în august 2023 a fost director general al Companiei Municipale Termoenergetica București. În septembrie 2023, a revenit la ELCEN, în funcția de director general.

Numele lui Claudiu Crețu apare ca pârât într-un dosar înregistrat pe 4 octombrie 2022 la Tribunalul București, conform datelor consultate de FANATIK pe portalul instanțelor de judecată, în care Municipiul București-prin primar general, care la acea dată era Nicușor Dan, a dat în judecată 42 de persoane fizice şi juridice care poartă răspunderea conjugată pentru deschiderea procedurii insolvenței RADET, respectiv ELCEN.

Primăria Capitalei a solicitat obligarea pârâților, printre care se află Consiliul de administrație şi Directorul general al RADET, Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei, Autoritatea Naţională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilităţi Publice, Guvernul României, Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei şi Ministerul Finanţelor Publice, la plata, în solidar, a sumei de 3.834.965.745,59 lei (aproximativ 670 milioane de euro) şi 55.272,63 euro, precum şi a dobânzilor şi penalităților de întârziere aferente, calculate până la data achitării efective a debitului principal.

Reclamantul a arătat că cererea de chemare în judecată este îndreptată împotriva persoanelor care poartă răspunderea conjugată pentru deschiderea procedurii insolvenței RADET, respectiv ELCEN, organele de conducere ale RADET, Guvernul României, MDLPA, MFP, ANRE şi ANRSC. De asemenea, a învederat că în dosarul asociat dosarului vizând procedura insolvenței şi a falimentului RADET, creditorul majoritar ELCEN a formulat acțiune în atragerea răspunderii pentru deschiderea procedurii insolvenței RADET solicitând obligarea Municipiului Bucureşti la acoperirea întregului pasiv al debitoarei RADET.

Claudiu Crețu a arătat că pretenţiile PMB sunt prescrise

Reclamantul a mai susţinut că ceea ce se urmărește de către Municipiul București este ca în cazul în care cererea principală din celălalt dosar ar fi admisă, atunci şi cererea ce face obiectul prezentei cauze să fie admisă, iar persoanele culpabile de săvârșirea unor acțiuni ilicite care ar fi condus la deschiderea procedurii insolventei faţă de RADET, să fie obligate la repararea prejudiciului. În dosar se arată că Claudiu Crețu susţine că nu deţine legitimare procesuală pasivă în cauză, având în vedere că nu se face vinovat de faptele imputate de Municipiul Bucureşti prin cererea de chemare în judecată, iar fapta ilicită excede perioadei temporare în care a deţinut calitatea de administrator al RADET Bucureşti.

Crețu a mai susţinut că se impune a fi admisă în cauză excepţia lipsei de obiect a cererii, nefiind precizată de către reclamant pretenţia concretă pe care o formulează faţă de el. Crețu a mai apreciat că pretenţiile deduse judecăţii de către Municipiul Bucureşti sunt prescrise. În susţinerea excepției prescripţiei, Crețu a arătat că a deţinut funcţia de administrator al RADET în perioada 22.09.2016 – 25.10.2016. Astfel, conform art. 2528 alin. 1 Cod civil, termenul de prescripţie a început să curgă de la data de 24.03.2015 şi s-a împlinit la data de 24.03.2018.

De asemenea, Crețu a apreciat că şi în cazul în care s-ar socoti ca termen de pornire al termenului de prescripţie data publicării raportului privind cauzele şi împrejurările care au determinat insolvenţa RADET Bucureşti, înscris ce a fost publicat în BTI la data de 27.12.2016, termenul de prescripţie al unei eventuale acţiuni în răspundere delictuală de 3 ani s-a împlinit la data de 27.12.2019. Crețu a mai arătat că se impune excepţia inadmisibilităţii acţiunii, având în vedere că nu se face vinovat de producerea niciunui prejudiciu în perioada exercitării mandatului său în cadrul RADET Bucureşti, îndeplinind cu stricteţe legislaţia în vigoare şi depunând toate eforturile pentru atingerea obiectivelor fixate prin contractul de mandat.

Următorul termen în procesul dintre ELCEN și PMB este pe 15 octombrie 2025

Crețu a mai susţinut că nu sunt întrunite condiţiile pentru a putea fi antrenată răspunderea sa civilă delictuală. El a arătat instanței că nu a săvârşit vreo faptă ilicită în perioada în care a ocupat mandatul de director general interimar al RADET. Totodată, a solicitat să se aibă în vedere faptul că a deţinut mandatul de membru al consiliului de administraţie al regiei înainte de intrarea acesteia în procedura insolvenţei, motiv pentru care nu se face vinovat de dificultăţile financiare pe care acest agent economic l-a cunoscut ulterior. El a mențiomnat că se impune a se nota că prin raportul privind cauzele şi împrejurările ce au condus la intrarea regiei în insolvenţă, administratorul judiciar arată că nu au fost indicate persoane care ar putea fi vinovate de cauzarea stării de insolvenţă.

Crețu a mai arătat că Municipiul București susţine că una dintre faptele personale ale pârâţilor o constituie mecanismul contractual impus regiei de către ANRE în raporturile sale cu ELCEN, mecanism care a conduc în mod direct regia în insolvenţă. Cu privire la aceste susţineri, Crețu a comunicat instanței că toate contractele de vânzare a energiei termice au preluat, de regulă, prevederile contractului cadru de vânzare-cumpărare a energiei produse de operatorii aflaţi în reglementarea ANRE şi aprobate prin ordine ANRE, se arată în dosarul consultat de FANATIK.

Pe 12 noiembrie 2024, Tribunalul București a respins cererea formulată de Muncipiul București, ca prematur formulată. De asemenea, a respins excepţia necompetenţei materiale procesuale ca neîntemeiată și a respins excepţia nulităţii cererii ca neîntemeiată. Procesul dintre ELCEN și PMB se referă la datoria Primăriei Municipiului București (prin intermediul companiei Termoenergetica) către ELCEN, care în ianuarie 2025 depășea 1,14 miliarde lei. Această datorie provine în principal din subvenția neplătită de PMB, afectând capacitatea ELCEN de a investi și de a funcționa eficient, punând în pericol sistemul centralizat de încălzire și furnizarea de apă caldă pentru peste 550.000 de apartamente din București.  Următorul termen din acest dosar, în care ELCEN a solicitat atragerea răspunderii PMB pentru intrarea sa în insolvenţă, este programat pe 15 octombrie 2025.