„E o situație de luptă”. De ce nu poate fi doborâtă ușor drona care a alertat 3 județe din România. Mesaj RO-Alert până în Vrancea

O dronă care a pătruns în România a alertat autoritățile, fiind transmise mesaje de tip RO-Alert în județele Tulcea, Galați și Vrancea. Aparatul de zbor a fost identificat pe sistemele radar, însă piloții nu au avut contact vizual cu drona. De ce poate fi doborâtă atât de greu și de ce se susține că ar fi vorba despre un obiect din Rusia?

O dronă a băgat spaimă în trei județe din România. RO-Alert de la graniță până în Vrancea. De ce nu a putut fi doborâtă

În jurul orei 06:28, Armata Română a fost pusă în gardă în legătură cu un aparat de zbor de dimensiuni mici văzut pe radar, care a pătruns în țara noastră, despre care se crede că a venit să cerceteze zona sau e folosită ca momeală pentru a provoca statul.

În jurul orei 08:50, drona s-ar fi aflat în zona Tecuciului, iar pe pagina de Facebook „Tecuceni” un localnic a postat un videoclip în care este surprins un avion de vânătoare F-16 care o urmărea. Nu mai puțin de patru avioane de vânătoare au fost ridicate de la sol în căutarea dronei care ba apărea, ba dispărea de pe radare.

FANATIK a stat de vorbă cu Sandu Matei, comandant în Armata Română, pentru a afla de ce nu poate fi doborâtă atât de ușor o dronă, dar și cum acționează autoritățile în astfel de situații. În primul rând, astfel de aparate de zbor, pentru că se deplasează la altitudini joase, sunt greu de prins. Matei ne-a spus că militarii și-au făcut treaba cum trebuie până acum și că cel mai important e ca oamenii să își păstreze calmul în astfel de cazuri.

Comandant: „Trebuie să fii atent ca în momentul în care deschizi focul să nu prezinte un pericol pentru populație”

„Să nu cerem perfecțiune într-o lume care înseamnă luptă. Acolo în aer acum este un război. Lucrurile nu decurg cum am vrea noi. Dar, cel mai important este ca populația să nu intre în panică, să știe că este protejată. O dronă are suprafață de reflexie mică, asta înseamnă că o vezi când este într-un roi, când sunt mai multe. Dar când a ajuns una singură cu acea suprafață redusă, cu viteză redusă, 100 de km pe oră. Înălțime mică, 50-100 km pe oră, este foarte greu de detectat.

Iar ca să o angajezi în momentul în care prezintă pericol pentru populație trebuie făcut conform unor protocoale. Că și angajarea, trasul în ea, reprezintă un pericol în sine. O dobori numai în momentul în care ea reprezintă un pericol pentru o localitate, un obiectiv. Trebuie să fii atent ca în momentul în care deschizi focul, întreg procesul – deschiderea focului, pleacă proiectile, pleacă rachete în aer și ajung la sol – să nu prezinte pericol pentru populație. Să nu omori tu oamenii încercând să dobori drona, care da, și ea prezintă firește, dacă are încărcătură, vom vedea asta, pericol pentru populație”, a declarat comandantul pentru FANATIK.

Drona a fost văzută doar pe radar: „Poate fi chiar și o țintă falsă”

Sandu Matei ne-a mai spus că drona a fost detectată mulțumită radiolocatoarelor pe care România le are la dispoziție, unele dintre ele dislocate de către NATO, care le-au suplimentat pe ale noastre. După ce a fost văzută pe ecrane, a început și urmărirea fizică a acesteia. „Numai că drona fiind în acele condiții pe care vi le-am spus: suprafață mică de reflexie, înălțime mică, viteză mică, este foarte probabil detectată intermitent pe ecranele radiolocatoarelor de la SOL. Apare, dispare. În spațiul nostru aerian avem un război, că recunoaștem sau nu. 

După ce ținta a fost detectată și luată în urmă, urmează clasificarea: ce gen de țintă este, e rachetă, e dronă? După viteză și alte caracteristici se clasifică, da, este o dronă. Urmează elementul cel mai important, identificarea. Mai ales la timp de pace, trebuie identificată vizual sau pe flir (în infrarosu), electrooptic, într-un alt spectru. Pentru că pe ecranul radiolocatorului poate fie chiar și o țintă falsă indusă prin război electronic, spoofing se numește. În sensul în care inamicul îți indică o țintă falsă care te apare pe radiolocator”, a completat Matei, pentru FANATIK.

„Piloții noștri sunt într-o situație de luptă”

Comandantul a mai zis că piloții români riscă destul de mult având în vedere că trebuie să zboare cu un F-16 la înălțime mică și cu o viteză mică, ceva cu totul deosebit față de un zbor într-un regim obișnuit la altitudine mare, cu viteză mare. „Ei încearcă și să vadă acea țintă într-un alt spectru decât într-un punct de pe radar. Piloții noștri sunt într-o situație de luptă”, adaugă Matei.

Întrebat cum se poate stabili cu exactitate dacă drona este rusească, având în vedere că nu a existat contactul vizual al piloților cu respectivul aparat de zbor, comandantul ne-a spus că nici nu se poate pune la îndoială că ar putea fi de altă origine

Comandantul Matei exclude varianta ca drona să fie ucraineană

„Este probabilitatea de unul la mie să fie ucraineană sau altceva. Lucrurile sunt foarte clar la capitolul ce ar putea fi. Din momentul în care au văzut-o, poate să o ia în urmărire vizual direct și o poate angaja. Deși, și acest lucru este foarte greu pentru un avion F-16. Ucrainenii folosește elicoptere sau avioane biplane cu viteză mică. Au același regim ca și ținta. Este o amenințare la adresa vieții cetățenilor noștri. Armata își face datoria. (…) Știm cine este agresorul, Rusia, știm cine este victima, Ucraina. Știm cine a atacat cu drone la Dunăre, numai și numai rusești. Și știm că toate dronele picate în România au fost identificate ca fiind drone rusești.”, a adăugat Matei.

O dronă a căzut la Vaslui (se presupune că e vorba de același aparat urmărit de avioanele de luptă)

Aparent, drona care a pătruns în spațiul aerian românesc a căzut, în cele din urmă, în localitatea Puiești din Vaslui. Ministrul apărării, Ionuț Moșteanu, a declarat că nu au fost trase focuri pentru a doborî drona. Publicația vasluiană Vremea Nouă a publicat câteva imagini cu aparatul de zbor care nu reprezenta un pericol, neavând încărcătură cu explozibil.