Ghețarii arctici, în declin din cauza încălzirii globale. De ce se topesc într-un ritm alarmant

Oamenii de știință din Svalbard susțin că toți ghețarii arctici sunt în declin din cauza încălzirii globale. Specialiștii explică de ce se topesc într-un ritm alarmant. Care sunt, de fapt, efectele negative ale acestui proces.

Ghețarii arctici, în declin din cauza încălzirii globale

Dr. Arwyn Edwards, un cercetător în ecologia ghețarilor, trage un semnal de alarmă în privința acestora. Expertul se numără printre cei care consideră că încălzirea globală amenință ecosistemele glaciare fragile.

În această situație se află masele mari de gheață persistentă din regiunea arctică. Acestea se topesc din ce în ce mai mult din cauza temperaturilor ridicate, dar și din alte motive care nu sunt vizibile la prima vedere.

Specialiștii spun că se ”dizolvă” din cauza microbilor care joacă un rol esențial în acest proces. Din păcate, microbii polari s-au adaptat la frig, motiv pentru care oamenii de știință caută soluții pentru a stopa topirea.

„A fost o senzație cu adevărat înfricoșătoare… ca și cum aș fi fost în mijlocul unui oraș în flăcări în timpul unui raid nocturn”, a declarat Dr. Arwyn Edwards legat de experiența sa pe un ghețar din Svalbard, notează The Guardian.

De ce microbii rezistă la frig

Temperaturile au atinse recorduri uriașe în această vară, cercetătorul subliniind că locul său de muncă, unde lucrează de peste două decenii, a fost afectat. Ghețarii s-au transformat într-o cascadă de apă topită și roci care cad.

Cercetătorul a mai subliniat faptul că întotdeauna s-a simțit „relaxat și ca acasă” pe gheață, dar acum totul e diferit. Specialistul consideră că microbii adaptați la frig sunt „păzitorii și acceleratorii principali ai declinului arctic”.

Ultimele studii arată faptul că acești microbi pot accelera topirea gheții prin mai multe mecanisme. În primul rând, produc pigmenți întunecați care absorb mai multă căldură. În al doilea rând, au rolul de capta praf și resturi întunecate.

În al treilea rând, microbii care ”atacă” ghețarii arctici răspund la creșterea nivelului de nutrienți din aer și gheață. În felul acesta deteriorarea accelerată a climei începe să erodeze sentimentul de siguranță și securitate în cazul maselor de gheață.

Microbii, descoperiți în compoziția ninsorilor

Arwyn Edwards a observat că toate ninsorile proaspete conțin microbi. În mod remarcabil, microbii aceștia pot declanșa formarea fulgilor de zăpadă. Fiecare centimetru cub de zăpadă de pe ghețar conține sute până la mii de celule vii.

Concret, ghețarii au de patru ori mai multe virusuri, habitatul microbian fiind la fel de complex ca solul vegetal. Cercetătorul mai transmite că organismele care supraviețuiesc în acest arhipelag sunt foarte avansate din punct de vedere evolutiv.

În timpul verii, pe suprafețele de zăpadă se pot găsi alge pigmentate în roșu. Ele înoată în sus și în jos prin straturile exterioare pentru că au nevoie de lumina soarelui pentru fotosinteză fără a se arde. Fenomenul este cunoscut sub numele de „zăpada pepenelui verde” sau „zăpada sângeroasă”.

Mai mult, specialistul susține că trebuie să se studieze urgent aceste ecosisteme microbiene unice înainte ca ele să dispară. Totodată, le propune autorităților crearea unui depozit internațional pentru conservarea diversității microbiene polare, similar cu Banca Globală de Semințe din Svalbard.

Peste 70% din apa dulce a planetei este stocată în gheață și zăpadă. În prezent, miliarde de vieți depind de râurile alimentate de ghețari. Un studiu din 2020 demonstrează faptul că microbii sunt responsabili pentru 13% din topirea totală a calotei glaciare din Groenlanda.

Apa rezultată din topirea ghețarilor arctici este suficientă pentru a ridica nivelul mării la nivel global cu peste 7 metri. În concluzie, jumătate dintre acești ghețari nu vor supraviețui acestui secol, susțin cercetătorii internaționali.

Svalbard, în încălzire de 7 ori mai repede decât media mondială

Svalbard, situat în Oceanul Arctic, este deosebit de vulnerabil în ceea ce privește încălzirea globală. Cercetările efectuate în ultima perioadă arată că pierderea ghețarilor și topirea permafrostului sunt fenomene vizibile și cu impact major.

Datele arată că arhipelagul norvegian a depășit recordurile de temperatură stabilite de Acordul de la Paris. A trecut peste temperaturile medii globale, ceea ce înseamnă că se încălzește de șapte ori mai repede decât media mondială.

În august 2025 s-au înregistrat 20,3 grade Celsius. Anunțul a fost făcut de către Institutul meteorologic norvegian, fiind pentru prima oară în istorie când se depășesc 20 de grade Celsius în ultima lună de vară.

Cu toate acestea, recordul absolut de temperatură pe insula Svalbar datează din 25 iulie 2020. La momentul respectiv meteorologii au transmis că s-au înregistrat 21,7 grade Celsius. Așadar, valoarea a doborât precedentul record, din anul 1979, de 21,3 grade Celsius.