Gigi Becali s-a pus pe făcut legi! Ce se întâmplă în Parlament cu „reformele” propuse de patronul FCSB!

Încă înainte de a candida pentru un mandat de deputat, George Becali anunțase la FANATIK care sunt prioritățile sale legislative. Mai exact, era vorba de o lege a sportului, care să modifice cine anume „conduce fotbalul în România”, o înăsprire a sancțiunilor pentru șoferii prinși drogați și, în al treilea rând, despre ceea ce el numea o „reformă a pușcăriilor”. Pe această ultimă temă, finanțatorul FCSB are depuse deja două proiecte legislative, care zilele trecute au primite deja primele avize.

CSM, aviz negativ pentru „pușcărie la domiciliu”

Primul proiect de lege depus de George Becali, în prezent deputat independent după demisia din grupul AUR la finalul lunii martie, a vizat instituirea executării pedepsei închisorii la domiciliu. Potrivit proiectului, puteau beneficia de acest aspect doar persoanele condamnate pentru infracțiuni fără violență și doar în anumite condiții, să aibă peste 65 de ani sau fie un copil mai mic de 3 ani în îngrijire sau trei copii minori.

În urmă cu două zile, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a avizat negativ acest proiect legislativ. Motivele invocate vizează o serie de neclarități și lipsuri din proiectul legislativ inițiat de către fostul deputat AUR. Spre exemplu, spune CSM, nu este specificat „un maxim al pedepsei aplicate de instanță până la care s-ar putea dispune executarea acesteia la domiciliu”.

De asemenea, CSM spune că nu sunt luate în considerare antecedentele penale ale persoanei condamnate „astfel încât acestea să poată constitui un impediment pentru executarea pedepsei la domiciliu dacă evidenţiază o periculozitate ridicată a acestei persoane”, dar și faptul că nu există o discreție pentru instanțe în a aprecia „că executarea pedepsei la domiciliu este suficientă, iar condamnatul nu va mai săvârşi alte infracţiuni”.

Alte argumente invocate privesc mai degrabă detaliile cu privire la modul în care deținuții vor executa pedepsele la domiciliu, când și în ce condiții vor putea părăsi domiciliu, când poate fi revocată, etc.. „Trebuie stabilite situaţiile de excepţie în care instanţa ar putea încuviinţa părăsirea domiciliului de către condamnat.

Acestea ar putea viza procurarea mijloacelor esenţiale de existenţă, participarea la evenimente familiale deosebite (cum ar fi înmormântarea soţului sau a unei rude apropiate) ori alte situaţii temeinicjustificate, iarîn cuprinsul propunerii legislative ar trebui prevăzute expres atât situaţiile în care ar fi permisă părăsirea domiciliului, cât şi condiţiile în care aceasta s-ar putea realiza.

Tot astfel, ar trebui reglementate consecinţele încălcării obligaţiei de a nu părăsi domici]iul, care ar trebui să conducă la revocarea executării pedepsei la domiciliu şi la executarea restului de pedeapsă în penitenciar. Din această perspectivă, propunerea legislativă prevede revocarea pentru nerespectarea unor măsuri de supraveghere şi a unor obligaţii „impuse ori stabilite de lege”, fără însă a fi menţionată expres obligaţia de a nu părăsi domiciliul, a cărei nerespectare are, în situaţia analizată, semnificaţia unei veritabile sustrageri de la executarea pedepsei”, se mai arată în avizul negativ emis de CSM în 21 mai.

CES, argumente pro și contra

Cu zece zile înainte, Consiliul Economic și Social s-a exprimat și el cu privire la proiectul legislativ al lui Becali. Reprezentanții sindicatelor din cadrul CES au avizat favorabil inițiativa, însă reprezentanții patronatelor și ai societății civile s-au pronunțat pentru o avizare nefavorabilă. Aceștia din urmă susțin că nu există o evaluare clară a impactului asupra sistemului de probațiune, fără garanții suficiente de control și fără a analiză a riscurilor de recidivă, în sensul că nevoia de siguranță publică nu este luată în considerare.

„Criteriile de eligibilitate, precum vârsta sau situaţia familială, sunt prea generale şi nu sunt întotdeauna relevante din perspectiva pericolului social al faptelor săvârşite, regimul sancţionatoriu trebuind să ţină cont în principal de gravitatea faptei, de istoricul infracţional şi de pericolul social concret, nu doar de situaţia personală a condamnatului.

Se creează o inegalitate în executarea pedepsei, două persoane condamnate pentm aceeaşi faptă putând executa pedepsele în regimuri fundamental diferite doar în
funcţie de vârstă sau de situaţia fimilială, ceea ce contravine principiului egalităţii în faţa legii (art. 16 din Constituţie)”, se arată în avizul CES.

Mai mult Consiliul subliniază că o inițiativă similară a fost declarată neconstituțională de către CCR în anul 2018.

Ce prevede propunerea legislativă a lui Gigi Becali

George Becali susține că prin măsura inițiată, ce există în multe state occidentale, România va putea evita sancțiunile și amenzile primite de la CEDO din cauza condițiilor care există în penitenciarele din România.

„Pedeapsa închisorii poate fi executată şi la domiciliul persoanei condamnate. Pe perioada executării pedepsei închisorii la domiciliu, persoana condamnată are obligaţia de a nu părăsi domiciliul unde locuieşte fară permisiunea instanţei de judecată.

Executarea pedepsei închisorii la domiciliu poate fi dispusă de instanţa de judecată la cererea persoanelor condamnate la pedeapsa inchisorii pentru fapte comise fara violenţă, dacă depune informații şi documente prin care să-si dovedească mijloacelor de existență în următoarele situatii: dacă la data pronunțării hotărârii de condamnare, persoana inculpată este gravidă sau are un copil în îngrijire mai mic de trei ani; dacă la data pronunțării hotărârii de condamnare, persoana inculpată are spre îngrijire cel puțin 3 copii minori; dacă la data pronunțării hotărârii de condamnare, persoana inculpata a împlinit 65 de ani”, se arată în proiectul de lege citat unde sunt prevăzute situațiile în care inculpatul poate părăsi domiciliul, dar și situațiile în care executarea la domiciliu va fi revocată (dacă nu respectă măsurile impuse sau comite noi infracțiuni).

Promisiunea lui Becali

Reamintim că încă din luna septembrie a anului trecut, George Becali declara la FANATIK că, în situația în care va intra în Parlament, prioritățile sale sunt reforma sportului și a penitenciarelor, plus o majorare a sancțiunilor pentru șoferii prinși conducând sub influența drogurilor.

„O să fac și legea sportului, ca LPF să conducă fotbalul și nu federația. O să eliminăm regula U21, că nu își dă voie legea să obligi, nu o să mai permit să existe președinți și vicepreședinți la federația mai mult de două mandate, ca să nu devină după tirani, că așa se fac, nu mai dau nume, zic la modul general.

Voi face și legea pușcăriilor și o să facem și legea cu drogurile, că dacă ești drogat tu nu trebuie să mai ai 10 ani carnet. Poți să te droghezi. Dacă ești beat la volan, nu o să mai ai tu carnet 7 ani. Ce-i asta, că-ți iar carnetul pe 6 luni? Cine m-a obligat să candidez? Burleanu! Dacă nu făcea abuzurile astea pe care le face.. Are prea multă obrăznicie, nu ține cont de ce spunem noi”, spunea Becali.

Avize pozitive pentru al doilea proiect al lui Becali

Un al doilea proiect legislativ introdus de George Becali, tot pe tema „reformei pușcăriilor”, vizează modificarea limitelor inferioară și superioară a cuantumului pedepsei pentru includerea în regimul închis, precum și ca unii deținuți să aibă un drept garantat de ieșire din penitenciar pentru una sau mai multe zile, respectiv dreptul la învoire și permisie, și nu doar ca o recompensă ca în prezent.

Concret, regimul semiînchis și cel închis se aplică în prezent raportat la pedepsele de până și peste 3 ani de închisoare. Propunerea lui Gigi Becali ar introduce raportarea la pedepsele de până și peste 5 ani de închisoare.

„Regimul închis se aplică initial persoanelor condamnate la pedeapsa închisorii mai mare de 5 ani, dar care nu depășește 13 ani (în prezent limita este de 10 ani – n.r.). Regimul semideschis se aplică inițial persoanelor condamnate la pedeapsa închisorii mai mare de un an, dar care nu depășește 5 ani”, se arată în proiectul legislativ citat.

În data de 20 mai, această inițiativă legislativă a primit aviz favorabil din partea Consiliului Economic și Social. O zi mai târziu, a primit aviz favorabil și din partea Consiliului Legislativ (acesta din urmă vizează doar forma proiectului și nu vizează oportunitatea măsurilor propuse). Toate aceste avize sunt consultative.