Ilie Bolojan face revoluție: vrea să închidă companiile de stat nerentabile. Ce se întâmplă cu angajații: ”Sunt doar niște fabrici de salarii”

Cum va decide Guvernul soarta celor peste 1.000 de companii de stat care consumă anual miliarde de lei din banii contribuabililor? În spatele acestor hotărâri se ascund însă provocări uriașe: sute de mii de angajați depind de ele, iar restructurarea sau închiderea lor ar putea zgudui sectoare întregi ale economiei românești.

Cum va decide Guvernul soarta companiilor de stat nerentabile

Premierul Ilie Bolojan a declarat joi, 18 septembrie 2025, că statul trebuie să facă diferența între companiile de stat care pot fi redresate și cele care înregistrează pierderi de ani de zile și acumulează datorii semnificative.

Șeful Executivului a precizat că firmele viabile trebuie sprijinite pentru a-și continua activitatea și a contribui la bugetul de stat. Însă, acele societăți cu pierderi cronice trebuie închise, pentru că reprezintă o povară pentru contribuabili. Bolojan a adăugat că guvernul va aplica măsuri ferme pentru a opri risipa de resurse publice.

Se oprește finanțarea de la buget pentru societățile cu datorii uriașe

„Companiile de stat au restanțe destul de importante, care trebuie executate de ANAF. Companiile care pot fi redresate trebuie să continue. Cele care sunt în pierdere cronică de mulți ani, cele care au capitaluri sociale negative, deci valoarea datorilor este mai mare decât activele lor, deci cele care în mod cert nu se mai pot redresa, trebuie închise pentru că sunt o gaură neagră.

Sunt multe societăți mai mici din zona de energie, din zona Ministerului Economiei, care sunt în astfel de situații și care trebuie redresate sau închise”, sunt precizările făcute de premierul Ilie Bolojan cu privire la companiile de stat.

Sunt companiile de stat doar „fabrici de salarii” pe banii contribuabililor

Declarațiile premierului Ilie Bolojan au generat numeroase reacții și controverse în spațiul public, în special pe tema viitorului companiilor de stat care funcționează cu pierderi. Pentru a înțelege mai bine implicațiile unei astfel de decizii, FANATIK l-a contactat pe analistul economic Adrian Negrescu, care a explicat situația dintr-o perspectivă pragmatică și critică.

„Multe dintre companiile statului, și vorbim de aproape 1.000 de companii deținute de statul român, sunt doar niște fabrici de salarii în momentul de față. Sunt niște companii ale căror bugete se duc aproape exclusiv pe salariile angajațiilor.

Acestea nu sunt companii care să producă venituri pentru bugetul de stat, nu sunt companii care să ofere un avantaj din perspectiva creșterii economice. Sunt pur și simplu niște instituții de protecție socială pentru salariații care lucrează acolo”, a declarat Adrian Negrescu, pentru FANATIK.

Cât de mare este numărul salariaților din companiile și instituțiile de stat

În România, conform datelor oficiale, în martie 2025, erau peste 1,3 milioane de angajați la stat, dintre care aproximativ 836.000 lucrau în administrația publică centrală, inclusiv în educație, sănătate și ordine publică, și 469.000 în administrația publică locală.

În ceea ce privește companiile de stat, acestea aveau în 2025 în jur de 260.900 de angajați, dintre care 159.448 lucrau în companii controlate de Guvern, iar 101.453 în companii ale autorităților locale.

În total, România avea în 2024 peste 5,7 milioane de salariați în toate sectoarele economiei, cel mai mare număr înregistrat în ultimul deceniu.

Este restructurarea și implicarea capitalului privat soluția pentru pierderile companiilor de stat

În continuare, Negrescu precizează că, în prezent, majoritatea companiilor mici și medii de stat nu contribuie semnificativ la economia națională, iar funcționarea lor implică cheltuieli considerabile pentru bugetul public. Potrivit analistului, redresarea acestora nu înseamnă doar reducerea pierderilor, ci și crearea de oportunități pentru investiții private și introducerea unor standarde moderne de management, care să le transforme în entități profitabile.

„Noi am ajuns să plătim anual pierderi de 13 miliarde de lei de pe urma acestor companii. Sunt 900 de firme de stat medii și mici, cu venituri sub 10 milioane de euro, dintre care 799 au sub 50 de angajați.

Dacă companiile respective, cum e CFR Călători, are un impact semnificativ în economie, soluția este să le restructurezi, să le readuci pe linia de plutire, chiar să le listezi la bursă, din perspectiva unor pachete minoritare, în așa fel încât să aduci management privat, know-how din sectorul economic, și ele să devină niște vectori de creștere economică.

Mai exact să devină niște instrumente prin care statul să câștige bani, nu să piardă, cum se întâmplă în momentul de față”, a mai menționat analistul economic.

Ce companii de stat există în România și cum funcționează

În România, companiile de stat acoperă o gamă largă de domenii, de la energie și transporturi până la infrastructură, sănătate, educație și cultură. În sectorul energiei, principalele companii de stat includ Hidroelectrica, producător major de energie din surse hidro, Romgaz, principalul furnizor de gaze naturale, Nuclearelectrica, singurul producător de energie nucleară, și Transelectrica, care operează sistemul național de transport al energiei electrice.

Sectorul transporturilor cuprinde companii precum CFR Călători, operator feroviar de transport de călători, CFR Marfă, transportator feroviar de marfă, Compania Națională Aeroporturi București (CNAB), care administrează Aeroportul Internațional Henri Coandă, și Metrorex, operatorul rețelei de metrou din București.

Cine gestionează banii, infrastructura, educația și sănătatea

În domeniul finanțelor și băncilor, statul deține CEC Bank, o bancă cu rețea extinsă de sucursale, și Fondul Proprietatea, un fond de investiții administrat de stat.

În ceea ce privește infrastructura și construcțiile, principalele entități sunt CNAIR, responsabilă de întreținerea și dezvoltarea rețelei rutiere, și CNAIRF, care gestionează infrastructura feroviară națională.

În sectorul educației și culturii, statul deține instituții precum Editura Didactică și Pedagogică și Teatrul Național București, iar în domeniul sănătății, exemplele includ Compania Națională Unifarm, care furnizează produse farmaceutice și echipamente medicale, și Institutul Național de Sănătate Publică, care realizează studii și cercetări în domeniul sănătății publice.

Peste 1000 de firme de stat: ajută sau împovărează economia României

În discuția despre eficiența companiilor de stat și modul în care acestea afectează economia, a fost adusă și comparația internațională. Analistul economic a subliniat pentru FANATIK că România se află într-o situație aparte în raport cu alte economii capitaliste.

„Gândiți-vă că noi suntem în momentul de față, alături de India și Brazilia, singure țări capitaliste din lume, care au peste 1000 de companii de stat.

Și aceasta este o fotografie elocventă a modului absolut haotic, în care statul își propune să facă afaceri într-o economie românească extrem de puternic afectată de inflație, de creșterile de taxe, de situația economică la nivel global”, a punctat Negrescu, pentru FANATIK.

De ce Metrorex și CFR nu pot concura cu operatorii privați

Din analiza companiilor de stat reiese că nu toate acestea pot fi sau trebuie să fie profitabile. Adrian Negrescu a dezvăluit că există situații în care scopul principal al statului nu este generarea de profit, ci asigurarea unor servicii publice esențiale.

„Niciodată, de exemplu, Metorex nu va fi o companie profitabilă pentru statul român. Asta, deoarece, dacă n-ar avea subvenții, practic biletul ar fi unul pe care n-ar putea niciun cetățean să-l plătească. 20-30 de lei probabil ar fi călătoria. Scopul statului nu este neapărat să facă profit, ci să gestioneze niște domenii în care serviciile publice sunt asigurate de stat și oferă un nivel de calitate scăzut.

Există, în momentul de față, foarte mulți operatori privați care oferă servicii calitativ mai bune decât CFR. De ce compania de stat nu reușește să se ridice la nivelul calității oferite de operatorii privați? Un mare semn de întrebare care trebuie rezolvat practic, prin găsirea unor soluții eficiente ca aceste companii să producă bani și să ofere, mai ales, servicii de calitate pentru cetățenii”, a ținut să mai explice specialistul în economie.

Sunt companiile de stat doar instrumente pentru locuri de muncă protejate

O altă problemă semnalată de Negrescu privește modul în care unele companii de stat au fost create și funcționează. Analistul atrage atenția că multe dintre aceste firme nu au la bază o strategie economică clară, fiind înființate mai degrabă pentru a oferi locuri de muncă unor angajați „protejați”. Și, mai spune el, pentru a muta diverse servicii publice de la regiile autonome sau instituțiile administrației publice către companii controlate de stat.

„Aceste companii ale statului sunt înființate cu scopul de a oferi niște locuri de muncă unor protejați, cu scopul de a dezvolta diverse servicii la nivel central și local, multe dintre ele construite și dezvoltate fără să existe o strategie economică în spate.

S-a dorit ca multe dintre serviciile publice să fie mutate de pe zona regiilor autonome și a altor instituții care țineau de administrația publică, către aceste tipuri de companii. Sunt primării în România care au zeci, chiar sute de companii publice și multe dintre ele sunt cu adevărat niște găuri negre care funcționează doar din prisma dorinței politicienilor de a oferi niște locuri de muncă. De a beneficiat apoi de votul oferită de către angajați și familiile lor”, a încheiat, pentru FANATIK, Adrian Negrescu.