Închisoare pentru copii și amenzi uriașe pentru părinți. Cum vor parlamentarii SOS România să combată consumul de droguri

Șaptesprezece parlamentari SOS România, plus alți patru foști parlamentari ai partidului condus de Dina Șoșoacă, printre care și Iosif Jianu, trecut acum la PSD, au depus un proiect de lege cu scopul declarat al reducerii consumului de droguri în rândul tinerilor. Legea ar introduce o serie de prevederi ciudate, precum sancțiuni pentru minori, dar și amenzi consistente pentru părinți sau tutori, criticate de către instituții precum CSM sau Consiliul Legislativ. Proiectul de lege a trecut tacit de prima cameră, Senatul României, urmând să fie supus dezbaterii și votului în Camera Deputaților, cameră decizională.

Cum vrea SOS România să combată consumul de droguri în rândul tinerilor

Proiectul legislativ, inițiat de senatorul SOS Ninel Peia, fost deputat PSD între 2012 și 2016, își propune reducerea consumului de droguri în rândul tinerilor, avertizând că „în lipsa unor măsuri ferme, consumul de droguri va continua să se răspândească”, cu efecte medicale și sociale dezastruoase.

Modelul ales este cel al unor sancțiuni progresive, susținând că este un model care a dat rezultate în alte state (care nu sunt însă menționate). „Prin creșterea graduală a amenzilor şi pedepselor privative de libertate, consumatorii sunt motivați să renunțe la acest obicei înainte de a ajunge în situații critice”.

Concret, inițiativa legislativă vine cu o serie de sancțiuni progresive aplicabile consumatorilor care cresc de la „prima abatere”, așa cum este caracterizat consumul de droguri, până la a cincea abatere, când deja pedeapsa ajunge la două luni de închisoare cu executare. De la a doua „abatere”, consumatorul ar urma să suporte o amendă penală.

„(1) Prima abatere-Consumatorul va fi obligat să participe la un program de consiliere şi dezintoxicare pe o perioadă de minimum 3 luni. În caz de refuz, acesta va fi sancţionat cu amendă penală de 1.000 de lei.
(2) A doua abatere – Consumatorul va fi sancţionat cu amendă penală de 2.000 de lei şi va fi obligat să urmeze un program de consiliere şi dezintoxicare timp de 6 luni.
(3) A treia abatere-Consumatorul va fi sancţionat cu amendă penală de 3.000 de lei şi va fi obligat să urmeze un program de consiliere şi dezintoxicare timp de 12 luni.
(4) A patra abatere – Consumatorul va fi condamnat la 1 lună de închisoare cu executare şi va fi obligat să urmeze un program de consiliere şi dezintoxicare timp de 6 luni post-detenţie.
(5) A cincea abatere – Consumatorul va fi condamnat la 2 luni de închisoare cu executare şi va fi obligat să urmeze un program de consiliere şi dezintoxicare timp de 6 luni post-detenţie”.

Până la un an de închisoare pentru consumatori

Articolul privind sancțiunile vorbește apoi, la alineatul 6, despre abaterile ulterioare. Astfel, după fiecare abatere ar urma să se mai adauge o lună de închisoare cu executare până la maximul de un an. Mai mult, de la aceste abateri ulterioare, după perioada de detenție, consumatorii ar urma să fie incluși într-un program de supraveghere electronică timp de un an.

„(6) Pentru fiecare abatere ulterioară, pedeapsa cu închisoarea creşte progresiv cu 1 lună, până la un maxim de 1 an de închisoare cu executare şi va fi supus unui program de monitorizare electronică timp de 12 luni post-detenţie”, se mai arată în proiectul de lege inițiat de către senatorul Ninel Peia, cel care a fost exclus din PSD în 2016 după ce a afirmat că, în cazul unor copii din Argeș care contractaseră e-coli, aceștia fuseseră de fapt îmbolnăviți de vaccinul DTP.

Nu e clar din proiectul de lege al SOS cine ar fi cei condamnați la închisoare pentru consum de droguri, dar plecând de la ideea că proiectul de lege ar viza să reducă consumul de droguri în rândul tinerilor, pe care nu-i definește în proiect, ar urma că și aceștia ar urma să ajungă în spatele gratiilor.

Sancțiuni pentru minorii prinși cu droguri

O inovație în proiectul de lege al celor de la SOS o reprezintă sancțiunile la adresa minorilor prinși cu droguri. Aceștia ar urma să fie incluși într-un program de consiliere psihologică, unde ar urma să fie monitorizați de către un tutore desemnat de către instanță. În cazul refuzului de a urma programul de consiliere, părinții ar urma să fie amendați cu până la 5.000 lei.

„(1) Minorii prinşi consumând droguri vor fi incluşi obligatoriu într-un program de consiliere psihologică şi monitorizați de către un tutore desemnat de instanţă.
(2) Refuzul minorului de a participa la programul de consiliere atrage sancţiuni pentru părinţi sau tutori, inclusiv amendă între 2.000 şi 5.000 de lei”, se mai arată în proiectul de lege adoptat de Senat.

Legea SOS, criticată de instituțiile de control

Introducerea unui nou proiect de lege pe tema drogurile care să prevadă pedepse pentru consumatori vine împotriva noii politici a statului român. Încă de la finalul anului trecut, Guvernul Ciolacu a desființat Agenția Națională Antidrog, care funcționa în subordinea MAI, și a dat naștere unei noi agenții, în subordinea directă a premierului, cel mai probabil SGG, dar cu centre de tratament coordonate de Ministerul Sănătății. Măsura arăta o schimbare de politică publică în materie de consuma de droguri, una în care accentul este pus pe tratare și nu pe pedepse.

Proiectul susținut de către parlamentarii SOS Ro a primit aviz negativ de la toate instituțiile implicate în procesul de avizare, de la Consiliul Economic și Social până la CSM și Consiliul Legislativ. Această din urmă instituție, care verifică doar forma proiectului de lege, spune că legea depusă de SOS nu ar trebui să vizeze modificarea legii privind prevenirea și combaterea traficului și consumului ilicit de droguri (143/2000) și nu să fie de sine stătătoare.

În plus, Consiliul atrage atenția că textul este plin de neclarități, plecând de la definiția drogurilor până la noțiunea de „abatere”. Apoi, stabilirea sistemului de sancțiuni nu este compatibilă cu ansamblul reglementărilor din Codul penal și deciziile CCR, „stabilirea pedepselor în cuantum fix nu este posibilă”. Nu în ultimul rând, Consiliul Legislativ subliniază că obligativitatea programelor de consiliere nu poate fi prevăzută ca pedeapsă pentru că nu este inclusă în sistemul legislației penale.

„În ceea ce priveşte participarea la un program de consiliere și dezintoxicare, întrucât nu poate fi prevăzută drept pedeapsă, regimul aplicabil acesteia nu poate fi stabilit, întrucât din reglementarea propusă nu rezultă care este natura ei juridică. Menționăm că pedepsele nu pot fi, în sistemul legislației penale, decât cele prevăzute în Partea generală a Codului penal”, se arată în avizul negativ al Consiliului Legislativ.

Programul de consiliere nu poate fi impus

Consiliul Economic și Social, din care fac parte experți propuși de societatea civilă, a criticat în termeni duri măsurile propuse de parlamentarii SOS. Experții CES subliniază că obligarea la consiliere și dezintoxicare intră în contradicție cu normele etice din sfera medicală și socială.

„În privința consilierii facem precizarea că niciun psiholog nu va acorda consiliere decât la cererea clientului, nicidecum a unui client obligat. În caz contrar, acesta ar încălca normele Codul deontologic al profesiei de psiholog cu drept de liberă practică şi implicit legea care conține acest cod. Dezintoxicarea se face sau nu în funcție de substanța consumată şi timpul de consum.

În România nu există centre specializate pentru asistența copilului (şi adultului) cu adicții, secțiile de psihiatrie fiind singurele în care sunt localizate servicii de dezintoxicare. Nu toate spitalele dispun de secții de asistență a copilului cu adicții şi internarea nevoluntară ridică probleme etice grave”, se arată în avizul negativ dat de CES.

O politică greșită pentru reducerea consumului de droguri

Mai mult, documentul critică ideea sancționării minorilor și a părinților acestora, în cazul refuzului copilului de a participa la consiliere, subliniind că se încalcă principiul răspunderii penale şi principiul interesului superior al copilului. „Răspunderea părinților nu poate fi activată automat în temeiul unei alegeri exercitate de către minor”.

Experții CES notează că obiectivul asumat al legii, reducerea consumului de droguri în rândul tinerilor, nu se regăsește în textul inițiativei, unde nici măcar nu sunt definiți „tinerii”. Experții din cadrul CES notează că acest proiect pleacă de la asumpția falsă că instituirea unor sancțiuni progresive va conduce la o reduce a consumului de droguri.

„Este necesar să fie subliniat faptul că regimul sancționatoriu propus este lipsit de proporționalitate şi compatibilitate cu principiile fundamentale de drept. Impunerea automată a unor sancțiuni penale în creştere, culminând cu închisoarea pentru repetarea actului de consum, ignoră caracterul medical şi social al dependenței şi contravine direcției de politică penală europene axată pe tratament, nu pedepsire”, se mai arată în avizul CES.