Inovațiile din industria de apărare a României. Cât au costat proiectele de cercetare ale Romarm

Romarm, compania din subordinea Ministerului Economiei ce reprezintă practic, prin subsidiarele ei, întreaga industrie de apărare a României, a avut rezultate financiare mult peste așteptări în primele nouă luni ale anului trecut. Compania derulează și o serie de proiecte de cercetare pentru dezvoltarea de echipamente militare noi, proiecte finanțate atât de la bugetul de stat cât și de către compania de stat.

Romarm, rezultate financiare pozitive

Așa cum FANATIK scria la finalul anului 2023, cifrele provizorii din industria de apărare nu arătau foarte bine pentru companiile românești, în ciuda cererii imense venite odată cu războiul din Ucraina. Cel puțin în cazul Romarm, ele aveau să se confirme, rezultatele pentru tot anul 2023 fiind dezamăgitoare, cu un profit de doar 1,3 milioane și o scădere a cifrei de afaceri, de la 761 de milioane în 2022 la doar 495 de milioane.

Rezultatele pe anul trecut însă, pentru primele nouă luni, arată însă foarte bine pentru compania mamă din industria de apărare a țării. Dacă veniturile totale pentru primele 9 luni, aprobate inițial, erau estimate la 463 de milioane lei, raportul trimestrial arăta venituri totale de 1,11 miliarde lei.

Mai mult, creșterea cea mai însemnată a fost la capitolul cheltuieli de exploatare, practic materii prime, în condițiile în care a fost înregistrată o scădere a cheltuielilor de personal. Profitul brut, pentru primele nouă luni, era majorat de la doar 726.000 lei la peste 27 de milioane.

Romarm, investiții în cercetare

Potrivit informațiilor publice, CN Romarm a co-finanțat șase proiecte de cercetare pentru industria de apărare a țării, majoritatea dintre acestea aflate încă în derulare. Sumele alocate sunt absolut infirme comparativ cu sumele alocate de statele dezvoltate pentru dezvoltarea de produse noi pentru industria de apărare.

Spre exemplu, primul proiect listat a vizat dezvoltarea de proiectile perforante de calibru 30 mm pentru instalațiile navale AK306/AK630. Suma totală investită pentru dezvoltarea acestui produs a fost de 1,7 milioane lei, dintre care, de la bugetul de stat au fost alocați 1,18 milioane iar compania Romarm, restul de 520.000. Inițiat în anul 2020, cu termen de finalizare doi ani, proiectul este listat ca fiind încă în desfășurare.

Un alt proiect similar, listat pe site-ul companiei, a vizat dezvoltarea unui proiectul performant termobaric pentru aruncătorul de grenade AG-9, aflat în dotarea forțelor armate române. Cu termen de finalizare tot de doi ani, proiectul apare ca finalizat. Costurile acestuia s-au ridicat la suma de 1,5 milioane lei, cu 990.000 lei proveniți de la bugetul de stat, iar restul de la compania Romarm.

Ce proiecte a finanțat Romarm

Un al treilea proiect de cercetare a vizat dezvoltarea de muniție de tip contramăsură termică pentru aeronavele din dotarea forțelor aeriene. Este vorba despre contramăsurile de tip flare pe care le lansează avioanele și elicopterele de luptă atunci când sunt amenințate cu lovituri antiaeriene.

„Proiectul are ca scop obținerea unei tehnologii pentru fabricarea la nivel industrial a unor muniții de tip contramăsură termică destinate utilizării de către aeronavele de luptă din dotarea Forțelor Aeriene. Acest proiect urmărește dezvoltarea compoziției pirotehnice de tip contramăsură termică și cea de amorsare, realizarea elementelor mecanice precum tubul cartuș, învelișul capsei de aprindere și evacuare electrice, pistonul ejector și componentele acestuia”, se arată în descrierea proiectului.

Costul total al acestuia a fost de 1,71 milioane lei, cu 1,18 milioane alocați de la bugetul de stat și restul de către CN Romarm. Ca și proiectul anterior, acesta a fost finalizat în doi ani, în septembrie 2022.

Un alt proiect, de această dată finanțat în totalitate de către Romarm cu suma de 1,5 milioane lei, și dezvoltat împreună cu Academia de Tehnică Militară, Ministerul Apărării prin Centrul de Cercetare și Inovare pentru Apărare CBRN și Institutul Național pentru Chimie a vizat dezvoltarea de combustibil cu impact redus asupra mediului pentru sisteme propulsive nedirijate, adică rachete. Proiectul a avut ca termen de finalizare luna iunie a anului trecut, însă el figurează ca fiind încă în desfășurare.

Ultimele două proiecte, ambele în curs de realizare, au fost finanțate exclusiv de către Romarm. Primul, cu un cost de 1,67 milioane lei, a vizat dezvoltarea de muniție iritant-lacrimogenă cu toxicitate redusă pentru combaterea dezordinii publice. „Muniția iritant-lacrimogenă cu toxicitate redusă pentru combaterea dezordinii publice, va avea la bază o compoziție formată din agenți iritant-lacrimogeni, mai puţin periculoși și cu o eficiență mult mai mare decât cele existente pe piață în momentul actual, recuperare semnificativă rapidă, fără leziuni permanente și mai multă siguranţă în utilizare”, se arată în descrierea proiectului denumit TearCloud.

Al doilea proiect menționat, ce a avut un cost total de 1,7 milioane lei, a vizat dezvoltarea unui proiectil cu lovitură reactivă în tandem EFP/TB pentru lansatoare portative. „Lovitura reactivă în tandem este o muniție formată din două componente de luptă, una perforantă tip EFP (Explosively Formed Penetrator) și una TB (termobarică).

Organizarea interioară a acestei muniții prezintă un caracter inovator deoarece, pornind de muniția clasică în tandem care pune împreună două efecte perforant cumulative, muniția EFP/TB combină cele două tipuri de acțiuni, EFP și TB în scopul creșterii efectului termobaric la țintă, prin perforarea acesteia și funcționarea compoziției termobarice cât mai mult în interiorul țintei (mașină de luptă, incintă etc)”, se arată în descrierea proiectului finanțat de către Romarm.

Toate produsele dezvoltate în cadrul acestor proiecte au ajuns în statul de fabricare la nivel prototip industrial, însă doar la acesta, din informațiile publice existente, se precizează că rezultatele obținute au un impact semnificativ atât pe plan intern, pentru înzestrarea armatei, cât și pentru piețele externe.

„Considerăm că datorită contextului geopolitic actual, impactul obținut prin posibilitatea CO de a produce și livra lovituri reactive în tandem, EFP/TB cu potențial de piață ridicat către piețele externe este unul semnificativ, având în vedere că această gamă de muniții cu performanțe superioare poate fi fabricată într-un număr restrâns de țări”, se mai arată în descrierea rezultatelor finale ale acestui proiect.