Județul din România a cărui denumire provine de la un numele surorii unuia dintre cei mai mari împărați români. Românii adoră să-l viziteze vara

Județul din România al cărui nume provine de la cel al surorii unuia dintre cei mai mari împărați este foarte vizitat de români în timpul verii. Are o istorie fascinantă.

Județul din România a cărui denumire este provenită de la numele surorii unui mare împărat

Atunci când aud “Constanța”, multe persoane se gândesc la litoral, port și la stațiunile de pe malul Mării Negre. Potrivit istoricilor, însă, orașul este spectaculos datorită trecutului său, care este foarte interesant.

“Constanţa este cea mai veche aşezare continuă din România, încă din antichitatea grecească. Este cel mai vechi port locuit fără întrerupere de la Marea Neagră. Trecutul oraşului, istoria sa, reprezintă cel mai puternic, cel mai important şi cel mai reprezentativ brand al oraşului“, arată profesorul constănţean Gemil Tahsin, cadru universitar la Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca şi director al Institutului de Turcologie şi Ştiinţe Centrale Asiatice.

Constanța este orașul principal al Dobrogei, provincia străveche de pe țărmul vestic al Pontului Euxin, aceasta fiind denumirea antică a Mării Negre. Grecii au întemeiat aici primele localități de pe teritoriul țării.

La mijlocul secolului al VII-lea î.e.n, grecii de pe litoralul Asiei Mici au construit colonii pe țărmul Mării Negre. Histria și Tomis, Constanța de astăzi, au fost construite de ionieni, iar Callatis, actualul oraș Mangalia, de către dorieni.

Dobrogea, a cărei denumiri era Schythia Minor, a ajuns sub stăpânire romană în secolul I î.e.n. A devenit, astfel, prima regiune romană de pe teritoriul țării noastre.

De unde provine, însă, numele orașului Constanța? Marele împărat bizantin Constantin cel Mare (306 – 337), a schimbat numele cetății Tomis în Constantiana (Constanţia), după sora domnitorului.

Mai mult, Constantin cel Mare și-a botezat 4 dintre cei 6 copii după el. Și-a numit cele două fiice Constantiana şi Helena, după mama împăratului, notează adevarul.ro.

În perioada 1388-1389, Dobrogea a fost alipită Țării Românești de către domnitorul Mircea cel Bătrân. La finalul secolul al XIV-lea, a intrat sub stăpânirea Imperiului Otoman pentru 500 de ani. Turcii nu au schimbat numele Constanței, care avea denumirea otomană de Köstence.

Abia după Războiul de Independență din anii 1877 – 1878, Dobrogea a redevenit parte a teritoriului românesc. În 1940, și-a pierdut partea de sud, Cadrilaterul, care era format din județele Caliacra și Durostor. În urma tratatului dintre România și Bulgaria, a fost stabilită definitiv granița, iar Dobrogea de Sud a revenit Bulgariei.

Cine a fost Constantin cel Mare

Constantin I(272 – 337), cunoscut ca Sfântul Constantin cel Mare în cadrul Bisericii Ortodoxe, a condus Imperiul Roman din 206 până la moartea sa. A rămas cunoscut pentru Edictul de la Milano, din 313, care reprezintă intrarea în legalitate a religiei creștine pe tot cuprinsul Imperiului, pentru prima dată în istorie.

Totodată, a organizat Primul Sinod Ecumenic de la Niceea în 325. Cele două acțiuni sunt considerate factori importanți, care au stat la baza răspândirii religiei creștine. Istoricii i-au recunoscut reputația de primul împărat creștin.

Biserica îl cinstește în rândul sfinților, în ceata drepților, și este prăznuit împreună cu mama acestuia, Sfânta Împărăteasă Elena, pe 21 mai. Sărbătoarea poartă numele de “Sfinții Mari Împărați, întocmai cu Apostolii, Constantin și mama sa Elena”, potrivit ro.orthodoxwiki.org.