Județul din România al cărui nume provine la un fenomen spectaculos care se produce pe apă. Astăzi, e plin de stațiuni pe care turiștii români și străini sunt înnebuniți să le viziteze

Te-ai întrebat vreodată de unde provin anumite nume când vine vorba județe? Se pare că sunt cazuri în care acestea nu sunt alese întâmplător, ci sunt legate de fenomenele care au loc în respectiva zonă.

Cum a luat naștere numele județului Prahova

Exemplu este chiar județul Prahova. De unde vine denumirea acestuia? Sigur ai ajuns aici în momentul în care ai mers la munte sau către alte zone din țară. Se pare că numele pe care acest județ din România îl are provine de la fenomenul care se produce pe Râul Prahova.

Menționăm faptul că Râul Prahova a fost mai întâi Prahoviţa. Vorbim despre un diminutiv care provine din slavul „prah“, în limba română ”praf”. Chiar și așa, nu este vorba despre praful propriu-zis.

Mai degrabă este vorba despre metaforă care se referea la apa care, în cădere, se transforma în picături mărunte, asemănătoare firelor de praf. Astfel, numele pe care acest județ din România îl poartă are povestea sa.

Cât de important era județul Prahova

„Prahova râul şi fostul judeţ din Muntenia (în momentul apariţiei lucrării din care cităm 1963, judeţul era desfiinţat, România fiind organizată după model sovietic în regiuni) cu diminutivul Prahoviţa provine din slavul prah în româneşte praf, rezultă că sensul toponimicului nostru este metaforic.

Nu este vorba despre praful propriu zis, ci despre apa care căzând de la înălţime se prăfuieşte, adică se transformă în picături mărunte asemănătoare cu firele de praf, cu alte cuvinte Prahova poate fi considerat un sinonim aproximativ al bâlbâietoarei (râuri ale căror apă cade de la înălţime)”, nota Iorgu Iordan în Toponimia românească, Bucureşti, Editura Academiei Române, 1963, p.479 şi passim, conform Adevărul.

Menționăm faptul că județul Prahova nu este una dintre cele mai vechi entităţi administrative-teritoriale ale Ţării Româneşti. Pe de altă parte, poziția sa geografică a reprezentat mereu un mare avantaj.

Un moment important din istorie a fost acela când, în 1938, Carol al II-lea a desființat judeţele, preluând modelul fascist de organizare administrativă. Timp de doi ani de zile, în perioada 1938-1940, Regatul României a fost împărţit în 10 ţinuturi.

La acea vreme zona Prahova era încorporată în ţinutul Bucegi care grupa cea mai mare parte a Munteniei. Odată cu abdicarea lui  Carol al II-lea de la tron însă s-a revenit la formula judeţelor.