Măreața uzină, cu care se mândrea România în toată lumea, care a fost vândută la preț de apartament și de care s-a ales praful. Producea pe bandă rulantă și exporta în 100 de țări, muncitorii lucrau în trei schimburi

Care este, în realitate, măreața uzină, cu care se mândrea România în toată lumea. A fost vândută la preț de apartament și s-a ales praful de ea după căderea comunismului. Producea pe bandă rulantă și exporta în 100 de țări. Muncitorii lucrau în trei schimburi și nu se plângeau de program.

Fabrica din România care a ajuns o ruină

România a deținut în perioada comunismului fabrici uriașe cu care se lăuda în afara granițelor. Una dintre acestea producea non-stop și exporta în peste 100 de țări. 90% din producție pleca direct la export. Este vorba de un producător de vehicule de teren din Câmpulung-Muscel.

Această uzină și-a început producția în 1957 și a scos pe poartă 380.000 de vehicule. ARO Câmpulung a fost compania în care oamenii lucrau în trei schimburi și care producea în perioada de glorie 20.800 de autovehicule pe an.

După anul 1994 s-a lucrat în 2 schimburi, iar capacitatea era de 14.000 de autoturisme pe an. Majoritatea locuitorilor din comunele învecinate lucrau la uzina Aro, înainte de a se face primele disponibilizări. Din păcate, lucrurile au început să se strice după anul 1989.

Căderea comunismului nu a fost de bun augur pentru această firmă. Dacia, ARO și Oltcit sunt cele trei branduri de autoturisme care se făceau aici. Automobilul de teren produs în țara noastră a ieșit din fabricație în anul 2003. În Cehia, Aro s-a fabricat până în 2013.

Din păcate, cifrele s-au schimbat radical în numai câțiva ani. Producția a scăzut cu 6.000 de unități și ARO Câmpulung a ajuns să scoată pe poartă doar 14.000 de autoturisme pe an. După căderea comunismului a intrat în declin.

ARO Câmpulung, 47 de ani de producție

ARO Câmpulung a funcționat vreme de 47 de ani, perioadă în care pe porțile sale au ieșit mii de autoturisme din gama IMS, dar și seriile 10, 24, 300 și 400. Din păcate, a venit momentul în care uzina auto din România s-a divizat în cele patru fabrici componente.

În anul 2003 brandul românesc a fost vândut unei companii americane. Firma era deținută de cetățeanul american de origine cubaneză, John Perez. Afaceristul a achitat suma de numai 180.000 de dolari, echivalentul unui apartament din ziua de azi.

Cu toate că, omul de afaceri a stipulat în contract că va investi 2 milioane de dolari în uzină nu s-a ținut de cuvânt. A început să înstrăineze utilajele și fierul existent pe platformă. După privatizare omul de afaceri Nicolae Rațiu a achiziționat prin compania Landmark Management o parte din activele fabricii.

Concret, acesta a cumpărat amplasamentul pe care se găseau vechile fabrici de prelucrare și de montaj. În prezent, ARO CÂmpulung este doar o amintire pentru că a ajuns o ruină. În țară, autoturismele ARO sunt extrem de puține.

Nostalgicii le pot admirate la Muzeul Automobilului Românesc din Câmpulung Muscel. Mașinile mai pot fi văzute și la cluburile posesorilor de autoturisme 4X4, potrivit promotor.ro.

Istoria fabricii ARO Câmpulung

ARO Câmpulung nu a produs încă din primii ani de funcționare mașini. Datele arată că în 1885, datorită amplasamentului propice, se construia o fabrică de hârtie și celuloză a companiei Letea Bacău. Aceasta și-a încetat activitatea în 1899. În anul 1933 a fost dezafectată.

Între anii 1941-1944, autoritățile au folosit acest loc pe post de depozit pentru materiale, pentru armată. Începând din 1944 timp de aproape un an în această zonă a funcționat o secție de pale de elice pentru avion aparținând Fabricii I.A.R. Brașov.

Ulterior, între 1945-1950 aici s-au executat reparații ale mijloacelor de transport care aparțineau armatelor române și sovietice. După anul 1950, timp de 3 ani, s-au făcut lacăte, vermorele și pompe de stropit pentru agricultură și viticultură.

Fabrica din România s-a reprofilat pe producția de motociclete în 1953. A realizat un număr total de 12 unități din modelul IMS 53. Începând cu 1957 a produs piese de schimb auto (cutii de viteze și motoare). Tot atunci a avut loc demararea fabricării autoturismelor de teren IMS 57, M59 și M461.