Marile reforme promise de Nicușor Dan, în pericol. Câte putere vor avea președintele și premierul Bolojan. „Nu sunt super-eroi din benzile desenate”

Săptămânile de la depunerea jurământului de către președintele Nicușor Dan au fost consumate cu negocierile pentru formarea noului Guvern. Președintele pare să fi atins obiectivul de a-l avea pe Ilie Bolojan premier, chiar și cu o rotativă, dar marile reforme propuse de acesta în campania electorală au lipsit de pe agenda publică, iar negocierile pe măsurile economice ne arată cât de greu se vor obține acestea.

Vor putea face Nicușor Dan și Ilie Bolojan reforma statului?

Președintele Nicușor Dan a anunțat în campania electorală că prioritatea absolută pentru începutul său de mandat este rezolvarea deficitului bugetar. Fără a fi o problemă care intră strict în atribuțiile președintelui, acesta s-a implicat direct în negocierile pentru măsurile fiscale în condițiile în care au fost asociate cu formarea unui nou guvern în jurul unei majorități clare.

După mai bine de trei săptămâni, șeful statului pare să fi obținut ce și-a propus: Ilie Bolojan premier, chiar dacă în sistem rotativă. Altfel, un acord privind un program de guvernare pare încă departe de a fi atins din informațiile existente pe surse în condițiile în care președintele nu vrea majorarea TVA, sau UDMR-ului nu-i convin ministerele primite.

Dincolo de problema fiscală cu care se confruntă România acum, ultimele trei săptămâni au arătat și o tăcere absolută asupra marilor reforme electorale promise atât de președinte cât și de către unii politicieni. „Un președinte capabil să identifice și să mobilizeze oamenii integri, profesioniști și motivați din societate – din mediul public, privat și academic – pentru a construi împreună un stat funcțional, eficient și echitabil”, era scris în programul electoral al candidatului Nicușor Dan.

Ba mai mult, acesta a identificat justiția și corupția din țara noastră drept una din problemele principale ale societății si a promis că va fi un domeniu în care se va implica activ. Între timp însă, în sistemul judiciar la Înalta Curte pare să ajungă fără piedici Lia Savonea, judecătoarea recunoscută drept lider al taberei antireformiste, iar Ministerul Justiției ar putea să fie condus de Robert Cazanciuc. Nicușor Dan a vorbit de reforma Curții Constituționale, aceeași curte care între timp a aruncat în aer sistemul declarațiilor de avere al demnitarilor.

„Campania asta electorală, care a durat mai bine de un an, a fost foarte mult despre societate, sigur, știam de problema aceasta de deficit, dar chestiunile mari ce țin de cum arată societatea, statul, reforma astea au dominat și cred că pe asta s-au câștigat și s-au pierdut alegerile. Zilele astea însă s-a vorbit foarte puțin și chiar deloc despre asta, se vorbește doar de temele economice și atât. 

Însă bună parte din problemele economice vin tot din felul în care sunt structurate instituțiile statului, reforma teritorială, reforma ANAF, etc.. Problemele de fond de aici vin”, a declarat, pentru FANATIK, George Jiglău, profesor la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca.

Reformele profunde, ascunse în spatele deficitului

Campania electorală a fost și despre o reformă electorală, alegerea primarilor în două tururi, despre o reformă administrativă care să reducă aparatul de stat, despre instituții credibile și puternice, despre combaterea grupurilor de interese din diverse sisteme. Și totuși, cele patru mari partide pro-europene nu au fost în stare să ajungă la un numitor comun chiar și sub amenințarea Comisiei Europene.

„Cel puțin pentru anul acesta sunt mici șanse să vedem și reforme politice. Asta pentru că coaliția include partide cu vederi opuse cu privire la toate posibilele reforme vehiculate. Și atunci se pare că pur și simplu vor fi blocate pe moment”, a declarat, pentru FANATIK, sociologul Mircea Kivu.

O poziție similară o are și politologul George Jiglău care nu vede mari șanse pentru reforme profunde într-o coaliție formată în jurul unor partide cu poziții diametral opuse. Acesta subliniază că UDMR-ul s-a opus de fiecare dată reformei administrative, reformă încercată în mandatele lui Boc și Ponta.

„Niciodată nu cred că ne putem aștepta la reforme foarte ample pe teme structurale într-o societate când avem o coaliție cu patru partide, și patru partide cu vederi divergente. Vorbim de partide care au fost în competiție în acești ani și care chiar și în aceste zile au fost în competiție pe aceleași idei pe care ei s-au concurat în toți acești ani”, a declarat acesta.

Nicușor Dan și Bolojan nu sunt super-eroi

Ilie Bolojan, probabil politicianul cu cea mai mare cotă de încredere în acest moment, este însă și politicianul cu cea mai puțină putere, care nu are de partea sa nici măcar întregul partid propriu. Chiar dacă va ajunge în fruntea Guvernului, așa cum au arătat-o guvernările anterioare, puterea lui va fi limitată de majoritatea pe care o va avea în Parlament.

„În acest moment, prioritatea absolută a coaliției care se constituie pare să fie stabilizarea economică. În ceea ce privește reformele, trebuie să acceptăm că orice proces amplu de reformă depinde de stabilirea unei ample majorități, peste majoritatea absolută.

O majoritatea calificată în actualul Parlament este greu de obținut, cu atât mai mult cu cât majoritatea absolută a actualei majorități este una fragilă. Din acest motiv sunt destul de sceptic și cred că suntem încă departe de momentul marii reforme la care am visat”, spune, pentru FANATIK, și profesorul Ioan Stanomir.

În ciuda rezultatului negocierilor de la Cotroceni, unde PSD pare să fi obținut blocarea multora dintre măsurile pe care și le-ar fi dorit președintele Dan, există multe voci care își spun speranțele în viitorul mandat al lui Bolojan în fruntea Guvernului, alături de Nicușor Dan la Cotroceni. Politologii atrag atenția că aceasta ar putea fi o cale spre dezamăgire, în condițiile în care calculul politic arată că PSD rămâne un jucător care poate bloca orice reformă.

„Bolojan va fi un premier care vrea să facă cu adevărat schimbări și cere autoritate pentru aceste schimbări iar noi suntem gata să-i dăm acest avans de încredere și autoritate”, a spus Dominic Fritz, joi, după discuțiile cu președintele Nicușor Dan. Problema este că voturile USR nu sunt suficiente, iar cele care contează sunt cele ale PSD. Iar social-democrații, așa cum au arătat-o și confruntările cu Cristian Ghinea pe temele de reformă, nu sunt dispuși să cedeze.

„Premierul unui Guvern depinde de sprijinul majorității din Parlament. Să nu uităm că toate actele unui Guvern, de la angajarea răspunderii, până la adoptarea unor ordonanțe, toate aceste acte simple depind de o majoritate. Prăbușirea majorității conduce la prăbușirea autorității premierului.

Nu există în politică și cu atât mai mult în acest moment este greu de imaginat că avem oameni cu puteri din acestea ale unor super-eroi din benzile desenate. Nu, PSD va face o opoziție în interiorul guvernării, și s-ar putea să o facă destul de eficient, consolidându-și poziții la nivelul CCR, la nivelul conducerii ÎCCJ, de oriunde se pot bloca lucrurile.

PSD nu-și dorește să asume nimic. Consideră că tot ceea ce s-a întâmplat în trecut este corect, și probabil va continua să guverneze cum a guvernat în trecut. De aceea, îmi este greu să-mi imaginez un alt viitor cu același tip de comportamente politice”, a mai declarat, pentru FANATIK, profesorul Ioan Stanomir.

Opinia publică nu votează în Parlament

Una din speranțele exprimate de diverse voci este că premierul, președintele și alți politicieni reformiști vor putea coagula o presiune la nivelul opiniei publice pentru reformele necesare în anii ce urmează. Că Ilie Bolojan, după cum a demonstrat în cele câteva săptămâni de interimat la Cotroceni, poate pune presiune pentru anumite reforme doar pe baza sprijinului pe care-l are la nivelul încrederii de care se bucură.

Politologii atrag atenția că și această idee este o iluzie. Niciun partid nu va vota constrâns o măsură pe care nu o agreează doar pentru că este propusă de un politician susținut de electorat.

„Nu opinia publică votează în Parlament. Dovadă că noi am avem referendumul pentru numărul de parlamentari, și opinia publică nu a contat, pentru că domnii de la partide au făcut tot ceea ce au vrut ei.

Guvernul său va putea să facă decât reformele care vor demola electoratul PNL și USR, atât. Pentru asta are cale liberă în Parlament, are cale liberă de la PSD. Orice reformă care atinge statul profund și interesele primarilor și baronilor PSD este exclus complet. Asta a fost poziția PSD-ului, dacă aveți nevoie de noi atunci nu trebuie să faceți reforme.

Ei și-au asigurat acordul de guvernare, adică alegătorii lui Nicușor Dan sunt cocoșați de taxe iar baronimea PSD stă și se îngrașă. În justiție consemnul e clar de la PSD: nu vă atingeți. Au zis că vor și Curtea, și un serviciu, preferabil SRI, adică să facem ca până acum”, a declarat, pentru FANATIK, profesorul de științe politice Cătălin Avramescu.

România a ratat anii trecuți, în guvernările Ciucă și Ciolacu, multe din reformele ce au fost promise în campania trecută. În ce măsură noul PNL va reuși să-și impună din măsurile reformiste, adică în ce măsură Bolojan va fi mai bun decât Ciucă, rămâne de văzut.

„E o diferență mare între felul în care se comportă Bolojan și felul în care nu se comporta Ciucă, de fapt. Ciucă era un non-actor politic, pe când Bolojan mi se pare a fi un tip energic, care se va bate. Cu câte șanse, asta rămâne de văzut. În plus, va avea un aliat și la Cotroceni”, a declarat Mircea Kivu, pentru FANATIK.