”Mi-a propus să deschidem un cimitir”. Afacerile lui Nicușor Dan, la începutul anilor ’90: cum a transformat 500 de dolari într-o Dacie și un trai decent
La începutul anilor '90, Nicușor Dan a făcut ”bișniță” cu produse obiecte vestimentare din mohair, pe care aducea din Turcia și le vindea în București.
:format(jpeg):quality(80)/wp-content/uploads/2025/05/nicusor-dan-7-scaled.jpg?#)
Pe Nicușor Dan, Revoluția din 1989 l-a prins în primul an de facultate la București. Nu s-a ales cu certificat de revoluționar, însă a simțit că noua economie de piață îi poate oferi câteva oportunități pe care nu le avea în regimul comunist.
Nicușor Dan, drumul de la ”mica bișniță” cu mohair, la Cotroceni
O față mai puțin cunoscută a candidatului la alegerile prezidențială este cea de mic antreprenor, care mergea în Turcia și aducea marfă pe care o vindea în căminele bucureștene. La acea vreme, pentru acest tip de afacere nu se plăteau încă impozite și taxe, și avea titulatura generică de bișniță.
Povestea ”bișnițarului” Nicușor Dan a fost dezvăluită chiar de el, într-un interviu pentru publicația Kamikaze, în anul 2012, atunci când își încerca prima dată norocul la Primăria Capitalei. Nicușor Dan a dezvăluit că a mers în Turcia de două ori, după marfă, iar din profitul obținut a trăit liniștit un an și jumătate și i-au rămas bani și de o mașină.
”După Revoluție, alternam studiul cu Piața Universității. În ’91 am făcut și Turcia de două ori. Cine a mers în ’90 făcea profit de 2.000%, cine a mers ca mine, în ’91, făcea doar 400%. Prima oară m-am dus cu tot felul de lucruri și nu am câștigat cine știe ce. Dar pentru al doilea drum am făcut un calcul și la al doilea drum am cumpărat mohair, din care am câștigat vreo 500 de dolari. Țin minte pe unul care zicea că atât de mult a dormit în autocar, că nu se mai simte bine în pat.
A doua oară când am fost, era unul care mi-a propus să mai mergem împreună vreun an, după care punem bani împreună să cumpărăm un teren și să facem un cimitir. Cu cei 500 de dolari am trăit un an și jumătate, din ei mi-am luat și o Dacia 1100”, a dezvăluit Nicușor Dan în Kamikaze.
Nicușor Dan: ”Am vândut Pepsi și Coca Cola în cămine. Aveam și un șofer”
În 1991, salariul mediu net era de 40-50 de dolari pe lună, iar prețul unui autoturism Dacia 1100, la mâna a doua, era de 140-400 de dolari. Cu 5.000 de dolari, îți puteai cumpăra lejer un apartament cu două camere, în București.
Doar că Nicușor Dan nu era interesat să investească în imobiliare. Banii câștigați cu ”traficul” de haine din Turcia i-a reinvestit în produse alimentare, pe care le putea vinde mai ușor în zonele universitare.
”Am distribuit Pepsi sau Coca-Cola prin cămine în Regie și am angajat un șofer, pentru desfacere. Aveam un profit de vreo 10%, dar era anevoios, pierdeam timp, dar șoferul meu și-a dat seama că merge mai bine cu taxiul și mi-a preluat afacerea după o lună”, a mai povestit Nicușor Dan.
Prezidențiabilul Nicușor Dan își făcuse butic din camera de cămin
Istoria micului afacerist Nicușor Dan este confirmată și de Iulian Nedea, fost coleg de cămin cu actualul edil. Acesta spune că Nicușor își făcuse un mic magazin din camera de cămin, din care vindea de toate.
”Am stat și eu în cămin în facultate, el e mai mare decât mine, nu-l știu de acolo, eu eram în căminul Leu, dar tot colegii lui îmi spun că într-un fel, a fost antreprenor de tânăr. În anii ’90, viața era grea, iar el muncea și vindea din camera de cămin: pâine, lapte, iaurt. Ca să mai facă un ban. Asta se întâmpla în multe dintre cămine. Vă mai aduceți aminte?
Tot unii spun despre el că pare un pic „autist”. Poate. Dar dacă asta înseamnă să fii serios, obsedat de rigoare, de corectitudine, de logică – atunci e un compliment. Poate nu e cel mai carismatic, dar e genial. Și uneori, avem nevoie fix de asta”, a povestit Iulian Nedea, într-o postare pe contul lui de social media.
Familia lui a crescut oi, la casa din Făgăraș
Nicușor Dan s-a născut în 1969, în Făgăraș, dintr-o familie de condiție medie, dintr-o mamă contabilă și un tată angajat la combinatul chimic.
”Cartierul meu era jumătate sat, jumătate oraș. E despărțit de Făgăraș de râul Olt. Tata lucra în secția de dinamită, la Combinatul Chimic Făgăraș. Era foarte riguros acolo, nu lucrau decât șase ore, aveau încălțări numai de piele, ca să evite orice scânteie posibilă, nu aveau cuie în talpă. (…)
Am avut oi, până de curând, aveam zece oi în medie. În fiecare an făceau miei. În Făgăraş se întâmplă să fie foarte frig, frecvent iarna sunt minus 20 de grade, şi mai aducea mieii în casă, îi încălzea”, a mai povestit Nicușor Dan.
Care este reacția ta?






