Motivul pentru care noul director general de la Romsilva vrea să iasă la pensie mai devreme cu bani mai mulți. Ce decizie a luat instanța în cazul lui Jean Vișan

Pe 25 august 2025, Consiliul de Administrație al Romsilva l-a numit pe Jean Vișan în funcția de director general interimar al instituției. Vișan a ocupat alte diverse funcții de conducere de-a lungul timpului în sistem. Din 2020, el a fost șef al Serviciului Investiții, Fonduri Proprii, Accesibilizare, Buget și Fonduri Externe, Regenerarea Pădurilor și Perdele Forestiere.

Jean Vișan a dat în judecată Casa de Pensii Buzău

Acest serviciu are probleme cu Curtea de Conturi care, într-un raport preliminar din martie 2025, a semnalat că lipsesc aproape 2,5 milioane lei din fondul de accesibilizare al Regiei, destinat întreținerii și construirii de noi drumuri forestiere. În raportul final, din iulie, Curtea de Conturi arată că s-au constatat neconformități în valoare totală peste 13,35 milioane de lei care au generat abateri financiar contabile (10,4 milioane de lei), precum și prejudicii (aproape 3 milioane de lei). Numele lui Jean Vișan apare ca reclamant, alături de alți trei colegi din Romsilva, într-un dosar înregistrat pe 19 iunie 2024 la Tribunalul Buzău.

Conform datelor consultate de FANATIK pe portalul instanțelor de judecată, pârât figurează Casa de Pensii Buzău. Reclamanţii au solicitat ca, în baza probelor ce se vor administra, să se pronunţe o hotărâre prin care: să se constate ca reclamanţii au desfăşurat de la data angajării și până în prezent, activităţi menţionate la art.20 al.2 din OUG nr.59/2000, care se încadrează, potrivit ordinului legii, în condiţii speciale de muncă şi, pe cale de consecinţă, beneficiază de prevederile art.20 al.3 OUG nr.59/2000, respectiv care reprezintă stagiu de cotizare realizat în condiţii speciale de muncă şi care determină reducerea vârstei standard de pensie cu 1 an pentru fiecare 5 ani în care și-au exercitat profesia în locurile de muncă prev. la al.2 din aceeaşi ordonanţă, precum și majorarea punctajelor lunare de pensie; să oblige pârâta să recunoască reclamanţilor perioadele lucrate ca fiind desfăşurate în condiţii speciale de muncă potrivit adeverinţelor emise de către angajatori.

Reclamanţii au arătat că nu au calitatea de pensionari și nici nu au solicitat acordarea dreptului de pensie, întrucât se află în activitate. Au menționat că nu pot promova o acţiune în realizarea dreptului, care să vizeze valorificarea condiţiilor speciale de muncă, întrucât momentan nu îndeplinesc cumulativ cerinţele prevăzute de disp. Legii nr.263/2010 în vederea pensionării (cu privire la vârsta și stagiul de cotizare). Se arată că obiectul prezentului litigiu este reprezentat de constatarea modului de desfăşurare a activităţii, respectiv în condiţii speciale de muncă și de recunoaşterea beneficiului de reducere a vârstei standard de pensionare şi de majorare a punctajelor, ca urmare a încadrării locului de muncă în condiţii speciale, raportul juridic fiind un raport juridic de dreptul muncii.

Instanța a specificat că reclamanţii au calitatea de personal silvic în cadrul Regiei Naţionale a pădurilor – Romsilva şi a Direcţiei Silvice Buzău. În speţă, pârâta Casa de Pensii Buzău nu deţine documente privind încadrarea reclamantului în vreo grupă de muncă. De asemenea, instanța a specificat că nu ne aflăm în situaţia în care angajatorii reclamanţilor nu mai există din punct de vedere juridic, fapt ce nu a fost dovedit de către reclamanţi. Pe de altă parte, valorificarea adeverinţelor depuse la dosar de către reclamanţi, pe fondul pronunţării deciziei din 15.05.2023 de ICCJ – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, se poate realiza în mod direct, prin intermediul cererii privind acordarea pensiei (prin valorificarea menţiunilor din cuprinsul respectivelor adeverinţe), şi nu într-o astfel de acţiune, ca cea de faţă.

Jean Vișan a formulat apel la decizia Tribunalului Buzău

S-a arătat că locurile de muncă din domeniul silvicultură se încadrează, potrivit ordinului legii, în condiţii speciale. Personalul silvic care a desfăşurat activităţile indicate la art. 20 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2000, anterior intrării în vigoare a Legii nr. 234/2019, beneficiază de încadrarea locului de muncă în condiţii speciale şi de drepturile prevăzute la art. 20 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2000. Obţinerea beneficiilor prevăzute la data deschiderii drepturilor de pensie nu este condiţionată de plata contribuţiilor de asigurări sociale, iar dovada acestora nu trebuie să rezulte din declaraţia nominală de asigurare pentru perioada ulterioară datei de 1 aprilie 2001. Or, solicitarea reclamanţilor, încă angajaţi în calitate de personal silvic, nu poate fi primită, raportat la lipsa calităţii procesuale pasive a pârâtei Casei Judeţene de Pensii Buzău.

Având în vedere aceste considerente, pe 20 ianuarie 2025, Tribunalul Buzău a admis excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a Casei de Pensii Buzău, invocată de instanţă, din oficiu, şi, în consecinţă, a respins cererea promovată de Jean Vișan și ceilalți reclamanţi, ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă. Împotriva acestei sentinţe, Jean Vișan și o altă persoană au declarat apel, criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie, iar dosarul a ajuns la Curtea de Apel Ploiești. Noua instanță a menționat că, prin acţiunea promovată, reclamanţii, titulari ai unui drept prevăzut de lege (art.20 din OUG nr.59/2000 şi Decizia din 15.05.2023 pronunţată de către Înalta Curte de Casaţie și Justiţie), în mod preventiv au chemat-o în judecată pe pârâtă Casa de Pensii Buzău, care ar putea eventual să le conteste dreptul (în realitate chiar le contestă dreptul, toate deciziile de pensionare ale tuturor colegilor reclamanţilor au fost date fără valorificarea condiţiilor speciale), pentru a răspunde şi a se lua act, dacă le recunoaşte sau nu le recunoaşte dreptul, astfel încât, la momentul pensionarii pârâta să nu mai emită decizii de pensionare fără valorificarea condiţiilor speciale.

Apelanţii au considerat că solicitarea lor, adresată instanţei, de constatare a modului de desfăşurare a activităţii, respectiv în condiţii speciale de muncă şi de recunoaşterea beneficiului de reducere a vârstei standard de pensionare şi de majorare a punctajelor ca urmare a încadrării locului de muncă în condiţii speciale, astfel încât pe viitor, hotărârea judecătorească pronunţată să-i fie opozabilă pârâtei în vederea deschiderii dreptului de pensie, este pe deplin întemeiată. În acest context, Curtea a constatat că ceea ce face obiectul demersului apelanților sunt, pe de o parte, aspectele referitoare la imposibilitatea părților de a discuta și argumenta excepția procesuală, ceea ce se concretizează în nerespectarea principiului contradictorialității, iar, pe de altă parte, existența unui raport de conexitate în raporturile dintre părți care ar fi impus respingerea acestei excepții întrucât prin acțiunea pendinte nu s-a urmărit reconstituirea vechimii în muncă sau încadrarea în anumite condiții, sens în care nu sunt incidente considerentele deciziei din 2016 a instanței supreme.

Jean Vișan a pierdut și la Curtea de Apel Ploiești

În dosar se arată că, contrar celor susținute de apelanți, atribuțiile Casei Județene de Pensii de a stabili cuantumul pensiei nu conferă acesteia și competența recunoașterii activităților în condiții speciale de muncă chiar dacă activitățile sunt cele prevăzute la art. 20 alin.(2) din OUG 59/2000, deci încadrate, potrivit ordinului legii, în condiții speciale. Constatarea condițiilor de muncă o face întotdeauna angajatorul, intervenția instanței de judecată de a dispune în acest sens neputându-se realiza împotriva altei persoane decât cea care din punct de vedere legal are această atribuție. Relevant în cauza de față este şi faptul că prin adeverințele depuse la dosarul cauzei, angajatorul a încadrat deja activitățile reclamanților-apelanți în grupă specială în temeiul de drept indicat anterior.

În dosarul consultat de FANATIK se mai specifică faptul că apelanții invocă însă, raportat la acest aspect, admisibilitatea unei acțiuni în constatare interogatorii având în vedere soluţiile caselor de pensii de a nu valorifica adeverinţele prin care se recunosc de către angajatori aceste beneficii legale. Curtea a reținut că există o diferenţă esenţială între constatarea unui drept și valorificarea acestuia, situație față de care se reține caracterul subsidiar al acțiunii în constatare care presupune că o asemenea acțiune nu poate fi primită decât dacă nu se poate cere realizarea dreptului, ori valorificarea beneficiului reducerii stagiului de cotizare ca urmare a condițiilor speciale poate fi cerută de reclamanți la stabilirea dreptului de pensie echivalentă acțiunii în realizarea respectivului drept care presupune și un interes actual.

Curtea de Apel Ploiești a constatat astfel că, deși utilitatea acțiunii în constatare interogatorie este de a evita o eventuală dispută între părțile din prezenta cauză, dreptul invocat de către reclamanţi a fost deja recunoscut de către angajator, iar acţiunea în realizare, pentru a putea fi analizată conform cadrului procesual stabilit de reclamanţi, implică în prealabil depunerea unei cereri de pensionare la Casa Teritorială de Pensii, urmată de analizarea dosarului și respingerea unei astfel de solicitări. Lipsind situaţia premisă menţionată mai sus, în mod corect prima instanţă a apreciat că pârâta nu are calitate procesuală pasivă. Pe 8 mai 2025, instanța a respins, ca nefondat, apelul formulat de Jean Vișan și colega sa de la Romsilva.