Motivul pentru care o candidată la Primăria Capitalei a fost chemată în instanță chiar de instituția pe care vrea să o conducă. Ce sume i-au fost imputate

Ana Maria Ciceală va candida la alegerile pentru Primăria Capitalei, fiind susținută de partidele SENS, formațiune politică constituită anul trecut în jurul europarlamentarului independent Nicu Ștefănuță, și URS.PDF, un partid înființat în 2023 de un fost deputat USR de Brașov, Tudor Benga. Ana Ciceală a candidat de mai multe ori pentru Primăria Sectorului 3, iar la alegerile locale din 2024 s-a clasat pe locul 3, cu 16% dintre voturi.

Primăria Capitalei a recuperat 2.856 lei și 4.284 lei de la Ana Maria Ciceală

O bună perioadă de timp, Ana Maria Ciceală a fost consilier general la Primăria Capitalei. Numele ei apare ca pârât în două dosare înregistrate pe 14 mai 2023 la Judecătoria Sectorului 3, reclamanți figurând Primarul General al Muncipiului București, Municipiul București prin primar general și Consiliul General al Municipiului București. Primul dosar vizează pretenții în valoare de 2.856 lei, al doilea de 4.284 lei. Ciceală a fost dată în judecată deoarece nu a achitat cheltuielile de judecată într-un proces pierdut cu PMB, care viza o hotărâre a Consiliului General.

În primul dosar consultat de FANATIK se arată că între părţi a existat o judecată, în care Ciceală a figurat ca reclamantă. Prin sentinţa civilă din 27.12.2017, instanţa a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâților, a respins excepţiile lipsei calităţii procesuale active și de interes ca neîntemeiate, a respins cererea formulată în contradictoriu cu pârâtul Consiliul General al Municipiului București ca neîntemeiată. În cadrul acestui dosar, pârâții au efectuat cheltuieli de judecată, constând în plata onorariului de avocat în cuantum de 2.856 de lei. La fel s-a întâmplat și cu un al doilea dosar, în care cheltuielile au fost de 4.284 lei.

Instanța a menționat că partea care pierde procesul va fi obligată, la cererea părţii care a câştigat, să îi plătească acesteia cheltuieli de judecată, la baza obligaţiei de restituire a cheltuielilor de judecată stând culpa procesuală, textul menţionat reprezentând o normă specială în plan procesual a răspunderii civile delictuale, conform căruia cel care cauzează altuia un prejudiciu printr-o faptă ilicită, săvârşită cu vinovăţie, este obligat să îl repare, autorul răspunzând pentru cea mai uşoară culpă. Prin urmare, pentru angajarea răspunderii civile delictuale a unei persoane sunt necesare întrunirea în mod cumulativ a următoarelor condiţii: prejudiciul, fapta ilicită, vinovăţia si raportul de cauzalitate.

În dosar se arată că, în ceea ce priveşte fapta ilicită a pârâtei Ana Maria Ciceală, instanţa punctează că obligativitatea plăţii cheltuielilor de judecată de către partea care a pierdut procesul are la bază ideea de culpă procesuală a acesteia, care, prin atitudinea sa, a determinat cheltuielile de judecată făcute de partea adversă în timpul şi cu ocazia desfăşurării procesului. Astfel, fundamentul suportării cheltuielilor de judecată constă în culpa procesuală şi despăgubirea integrală a părţii câştigătoare, iar partea care acceptă judecata şi pierde procesul trebuie să suporte riscul de a plăti cheltuielile de judecată făcute de ea şi cele ale părţii care a câştigat procesul. Prejudiciul constituie rezultatul negativ suferit de o anumită persoană ca urmare a faptei ilicite a unei alte persoane, prejudiciul trebuind să fie cert şi să nu fi fost reparat încă.

Prejudiciul invocat în dosare reprezintă onorariul avocatului

Totodată, prejudiciul se repară integral. În considerarea acestui principiu al reparării integrale, legea dispune că despăgubirea trebuie să cuprindă pierderea suferită de cel prejudiciat, câştigul pe care în condiţii obişnuite el ar fi putut să îl realizeze şi de care a fost lipsit, precum şi cheltuielile pe care le-a făcut pentru evitarea sau limitarea prejudiciului. Cu alte cuvinte, prejudiciul include pierderea efectiv suferită, cât şi beneficiul nerealizat. Cu privire la legătura de cauzalitate dintre fapta ilicită şi prejudiciu, aceasta rezultă din faptul că prejudiciul suferit de reclamanţi a avut loc ca urmare a litigiului purtat între părţi. Vinovăția este atitudinea psihică a autorului faptei ilicite față de faptă și urmările acesteia. Pentru angajarea răspunderii civile delictuale este necesar ca fapta să-i fie imputabilă autorului acesteia. În materia cheltuielilor de judecată vinovăţia are în vedere ideea de culpă procesuală a părţii, care, prin atitudinea sa, a determinat cheltuielile de judecată făcute de partea adversă în timpul şi cu ocazia desfăşurării procesului.

Pentru considerentele expuse în cele ce preced, instanţa a apreciat că şi această condiţie este îndeplinită. Pentru toate aceste considerente, instanţa a arătat va obliga pârâta Ana Maria Ciceală să plătească reclamantului Municipiul Bucureşti suma de 2.856 lei, reprezentând cheltuieli de judecată efectuate în dosar, decizie luată pe 16 februarie 2024. Ciceală a formulat apel, iar Tribunalul București l-a respins, ca nefondat, pe 17 aprilie 2025. În dosarul în care pretențiile au fost de 4.284 lei, reclamanții au învederat că au avut calitatea de pârâți într-un dosar de pe rolul Tribunalului București, în care Ana Maria Ciceală a solicitat anularea H.C.G.M.B. nr. 318/2016. În continuare, reclamanții au arătat că prin sentința pronunțată s-a admis excepția lipsei calității procesuale pasive pentru Primarul municipiului București și pentru Municipiul București și s-a respins ca neîntemeiată cererea formulată în contradictoriu cu Consiliul General al municipiului București.

Potrivit reclamanților, asistența juridică și reprezentarea Consiliului General al municipiului București au fost asigurate de către un cabinet de avocat pentru care au fost încheiate acordul cadru de prestări servicii nr. 520/24.11.2015 și contractul subsecvent de prestări servicii juridice nr. 1007/17.11.2017. Reclamanții au subliniat că sunt întrunite condițiile pentru angajarea răspunderii civile delictuale a pârâtei Ana Maria Ciceală, în modalitatea specifică a obligării sale la plata cheltuielilor de judecată generate de angajarea unui demers judiciar care a fost găsit nefondat. Reclamanții au menționat că prejudiciul este cuantificat la suma solicitată, reprezentând onorariul avocatului aferent serviciilor juridice prestate în dosar. Conform reclamanților, suma reprezintă contravaloarea a 18 ore de activitate, iar suma a fost achitată în totalitate de Municipiul București.

A fost prezentat contractul de asistență juridică

Instanța a menționat că cererea înregistrată pe rolul Tribunalului București a fost formulată de către Ana Maria Ciceală în contradictoriu cu reclamanții din acest dosar. Dosarul a fost soluționat în primă instanță prin pronunțarea sentinței civile din 27.12.2017, prin care au fost admise excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâților Primarul General al municipiului București și Municipiul București și a fost respinsă cererea de chemare în judecată în contradictoriu cu pârâtul Consiliul General al municipiului București. Soluția a rămas definitivă prin neapelare. De asemenea, față de obiectul cauzei, instanța a apreciat că sunt relevante și următoarele constatări cu privire la termenele de judecată acordate în dosarul de pe rolul Tribunalului București și activitatea desfășurată cu acea ocazie pentru asigurarea apărării. Dosarul a fost soluționat la primul termen acordat.

La dosarul cauzei a fost atașat un contract de asistență juridică încheiat de Municipiul București în data de 24.11.2015, având ca obiect asigurarea serviciilor de asistență juridică pentru Consiliul General al municipiului București. De asemenea, a fost depus și contractul de asistență juridică încheiat între aceleași părți în data de 17.11.2017, prin care se agreează prestarea serviciilor de asistență juridică în mod specific, inclusiv pentru acest dosar. În temeiul acestor acte a fost emisă factura, achitată conform ordinului de plată de către reclamantul Municipiul București, se specifică în dosarul consultat de FANATIK. Instanța a reținut că Ana Maria Ciceală a căzut în pretenții în cadrul dosarului, pentru care reclamantul Municipiul București a efectuat cheltuieli în valoare de 4.284 cu titlul de onorariu de avocat.

Ca atare, instanța a constatat că sunt întrunite condițiile prevăzute de textele anterior menționate pentru a se dispune obligarea Anei Maria Ciceală la plata către reclamantul Municipiul București a cheltuielilor ocazionate cu procedurile judiciare, urmând ca acest cuantum să fie în concret determinat în continuare. De asemenea, deoarece doar acest reclamant a făcut dovada angajării cheltuielilor de judecată și a achitării efective a acestora, instanța a arătat că va respinge ca neîntemeiată cererea formulată de Consiliul General al municipiului Bucureşti și de Primarul municipiului București. Această decizie a fost luată pe 14 martie 2024. Ciceală a formulat apel, iar Tribunalul București l-a respins, ca nefondat, pe 22 aprilie 2025.