Motivul pentru care o femeie îi solicită daune lui Nicușor Dan. Ce se întâmplă cu dosarul

Nicușor Dan a avut, luni, consultări la Palatul Cotroceni cu liderii partidelor politice, PSD, PNL, USR, UDMR și minorități, cele care ar putea forma viitoarea coaliție, pentru a se pune de acord asupra măsurilor economice care trebuie luate pentru scăderea deficitului bugetar. Președintele României a anunțat că la finalul zilei de luni s-a concretizat un draft al măsurilor, dar nu va fi varianta finală a acestuia.

Nicușor Dan a refuzat cererea de desființare a construcției

Nicușor Dan a mai precizat că până la finalul săptămânii am putea cunoaște numele viitorului premier, iar Guvernul ar putea fi învestit în aproximativ 10 zile. El a mărturisit în mai multe ocazii că varianta sa preferată de premier este  Ilie Bolojan, cel care a ocupat funcția de președinte interimar după demisia lui Klaus Iohannis și până la turul al doilea al alegerilor prezidențiale.

Fost primar al Bucureștiului până acum câteva săptămâni, Nicușor Dan este implicat în mai multe dosare legate de diverse autorizații pe care trebuia să le semneze în calitate de edil al București. Unul dintre acestea, în care Nicușor Dan și Primăria Municipiului București (PMB) figurează ca pârâți a fost înregistrat pe 2 februarie 2022 la Tribunalul București, conform datelor consultate de FANATIK pe portalul instanțelor de judecată. Reclamant în dosarul al cărui obiect este „obligare emitere act administrativ” figurează o femeie, C.R.

Obiectul cererii de chemare în judecată are drept cauză refuzul explicit al pârâtului Primarul General al Municipiului București de emitere a autorizației de desființare, respectiv de construire solicitate de către reclamantă la data de 20.02.2021, iar potrivit dispozițiilor art. 7 al. 5 din Legea nr. 554/2004 în situația prevăzută de art. 2 al. 2 din același act normativ, plângerea prealabilă nu este obligatorie. Ca urmare, reclamanta susține că putea să formuleze prezenta cerere de chemare în judecată fără a mai parcurge procedura plângerii prealabile.

C.R. a solicitat, în contradictoriu cu pârâții PMB și primarul Nicușor Dan, personal, anularea răspunsului din 30.03.2022, comunicat Ia 04.04.2022, emis de Primarul General al Municipiului București de soluționare nefavorabilă a cererii de emitere autorizație de desființare a construcției cu destinație de locuință compusă din P+M cu o suprafață construită la sol de 193,40 mp, amplasată pe terenul în suprafață de 300 mp situat în București, dar și anularea răspunsului din 30.03.2022 emis de Nicușor Dan,  de soluționare nefavorabilă a cererii de emitere autorizație de construire imobil cu regim de înălțime S+P+5E cu funcțiune locuire și galerie de artă la parter și etaj, refacere împrejmuire pentru imobilul situat în București, obligarea pârâților la emiterea autorizației de desființare a construcției, la emiterea autorizației de construire imobil cu regim de înălțime S+P+5E cu funcțiune locuire și galerie de artă la parter și etaj.

Reclamanta a solicitat daune moratorii în valoare de 465.505 lei

De asemenea, C.R. a solicitat obligarea în solidar a pârâților la daune moratorii în sumă de 465.505 lei reprezentând diferența dintre valoarea lucrărilor la data solicitării emiterii autorizațiilor și valoarea acestor lucrări la data cererii modificatoare. În motivarea cererii, reclamanta a arătat că este proprietara imobilului compus din teren în suprafață de 300 mp și construcție cu destinație de locuință compusă din P+M cu o suprafață construită la sol de 193,40 mp, situată în București, sector 1, drept de proprietate intabulat. A solicitat eliberarea unui certificat de urbanism în vederea desființării construcției existente și construirea unui imobil cu regim de înălțime S+P+5E cu funcțiune locuire și galerie de artă Ia parter și etaj 1, cererea fiind înregistrată în februarie 2020 și în baza acesteia fiindu-i eliberat certificatul de urbanism nr.276/21.02.2020, certificat în baza căruia a întocmit întreaga documentație tehnică aferentă obținerii autorizației de desființare și, respectiv, a autorizației de construire, obținând totodată și toate avizele.

Reclamanta a menționat că a solicitat eliberarea autorizației de demolare a construcției, însoțită de documentația specifică, iar prin cererea din februarie 2021 a fost depusă cererea de eliberare a autorizației de construcție pentru noua construcție și refacerea împrejmuirii pentru imobilul din sectorul 1.  A dat curs solicitării de completare a documentației depuse, fiind completate ambele dosare, pentru eliberarea autorizației de demolare cât și a autorizației de construire. A mai învederat că a obținut avizele legale necesare de la Ministerul Culturii, atât pentru demolarea cât și pentru noua construcție, potrivit prevederilor legale pentru zona protejată și că prin realizarea noii construcții propuse se finalizează practic reechilibrarea regimului de înălțime a clădirilor și completarea armonioasă a aspectului arhitectural atât al străzii, cât și al grupului de 3 clădiri alăturate, iar proiectul se încadrează în cerințele specifice zonei în care sunt amplasate.

În dosar se arată că în motivarea refuzului de a soluționa favorabil cererea de emitere a unei autorizații de desființare pentru imobilul în cauză, PMB a invocat dispozițiile din regulamentul de urbanism aferent Zonei Construite Protejate nr. 10. Or, legislația ce reglementează zonele protejate are la baza Legea nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național Secțiunea a III-a – zone protejate. Această lege a fost publicată abia în Monitorul Oficial din data de 11 februarie 2004. Modalitatea de stabilirea a zonei protejate nr.10 prin HCGMB nr.279/2000 nu respectă legislația în vigoare, deoarece creează incertitudine, abuz de drept și o lipsă totală de prevedere, deoarece modalitatea de elaborarea a protecției este absolut arbitrară, fiind făcută numai în raport de anumite elemente, ca și cum toate fațadele tuturor clădirilor sunt protejate numai într-un anumit sens sau pe o anumită temă de protejare, tratând toate fațadele ca și cum ar fi monumente de arhitectură culturală.

Tribunalul București a respins cererea femeii

PMB și Nicușor Dan au arătat că solicitarea reclamantei având ca obiect emiterea unei autorizații de desființare a imobilului a fost soluționată nefavorabil deoarece acest imobil este situat într-o zonă pentru care se impune necesitatea protejării în scopul punerii în valoare a întregului patrimoniu arhitectural urbanistic al localității/municipiului. În cadrul Strategiei de dezvoltare a Bucureștiului „Concept Strategie București 2035” s-a făcut o analiză a dezvoltării anterioare a Bucureștiului, iar în concluziile acesteia s-au reținut următoarele: „Presiunea ridicată privind construirea din ultimii ani, condusă doar de interese speculative înguste și neorientate sau limita politicii publice funciare, imobiliare, urbanistice sau fiscale a determinat creșterea dezechilibrelor dintre diverse zone ale orașului, diminuarea suprafețelor plantate, a contribuit Ia agravarea problemelor de trafic și staționare, deteriorând în multe cazuri peisajul urban și contribuind Ia un comportament distructiv în ceea ce privește elemente valoroase de patrimoniu construit.”

Prin adresa din 30.03.2022, s-a răspuns la cererea reclamantei ce are ca obiect emiterea unei autorizații de construire pentru imobilul din sectorul I, astfel cum această cerere a fost completată la data de 05.04.2021, în sensul că aceasta nu poate fi soluționată favorabil deoarece depinde de soluționarea cererii de emitere a autorizației de desființare, deja respinsă. PMB a menționat că nu poate fi reținut nici argumentul reclamantei potrivit căruia existența avizului favorabil emis de către Ministerul Culturii obligă autoritatea publică pârâtă să emită autorizațiile solicitate, deoarece acest aviz, este o operațiune administrativă premergătoare și care nu înlătură prerogativa autorității publice pârâte și dreptul de apreciere al acesteia în evaluarea conformității cu reglementările legale a documentației depuse pentru emiterea autorizațiilor solicitate. Dat fiind faptul că edificarea noii clădiri era preconizată a se face în locul celei existente, propuse spre desființare, este temeinic și legal și refuzul emiterii autorizației de construire, se menționează în dosarul consultat de FANATIK.

Ca urmare, este inutil a mai fi analizată de tribunal respectarea reglementărilor legale prin documentația tehnică depusă pentru eliberarea autorizației de construire, întrucât edificarea noii construcții presupune desființarea celei existente, nicidecum teren liber construibil. Instanța a arătat că autoritatea pârâtă nu a acționat cu exces de putere, întrucât prin respingerea solicitării de emitere a autorizației de desființarea, așa cum s-a arătat mai sus, a respectat prevederile legale incidente și, în plus, a motivat refuzul său prin indicarea tuturor elementelor necesare pentru ca, atât solicitantul acestor acte, în speță reclamanta, cât și instanța de judecată, să cunoască, respectiv să verifice și să cenzureze acest refuz. În consecință, refuzul emiterii celor două autorizații este în concordanță cu prevederile legale mai sus arătate. Ca urmare, nu poate fi reținută în sarcina autorității pârâte fapta ilicită-refuzul explicit cu exces de putere pe care reclamanta și-a întemeiat petitul având ca obiect despăgubirile bănești solicitate, reprezentate de diferența dintre valoarea lucrărilor de construire la data solicitării emiterii autorizației de construire și cea de la data modificării cererii de chemare în judecată. Pe 18 mai 2023, Tribunalul București a respins cererea reclamantei, dar C.R. a formulat recurs, iar dosarul a ajuns la Curtea de Apel București, următorul termen fiind programat pe 10 octombrie 2025.