Nimic despre fotbal înainte de Austria – România! Legăturile din Viena cu Eminescu, Enescu şi familia Ceauşescu

O vizită în Viena, capitala Austriei, poate însemna cu uşurinţă o plimbare pe urmele unor mari români, care, de-a lungul timpului, au ajuns să-şi lege viaţa de aceste locuri. Personalităţi marcante din cultura română au trăit sau au învăţat în oraşul traversat de Dunăre. FANATIK îţi prezintă un scurt periplu prin Viena, oraş care a marcat viaţa multor români.

Clădirea în care a locuit Mihai Eminescu, în Viena, este în plină renovare

Timp de 3 ani, între 1869 şi 1872, Mihai Eminescu a studiat filozofia la Universitatea din Viena, iar în această perioadă a stat în diferite locuri din capitala Austriei. Clădirea din Porzellangasse numărul 9 a devenit locul cel mai cunoscut unde marele poet a locuit în acea perioadă, iar în 1951 a fost montată o placă de către Societatea Austriaco-Română pentru a reaminti acest lucru.

FANATIK a vizitat imobilul din Porzellangasse numărul 9, dar placa nu se mai afla la locul ei. Nu, nu a fost furată sau instrăinată. Clădirea a intrat în renovare, iar unul dintre muncitori, stabilit în Austria din Republica Moldova, a explicat în ce stadiu se află lucrările. „Au schimbat totul, până şi acoperişul. Placa a fost luată pentru protejare şi va fi din nou montată când toate lucrările vor fi gata”.

Apoi am intrat în holul clădirii, unul care avea parfumul epocii secolului al XIX-lea, pe urmele lui Mihai Eminescu, dar la 156 de ani distanţă. Imobilul de pe Porzellangasse numărul 9 intră într-o nouă eră şi parcă, de undeva din trecut, răsună: „Trecut-au anii ca nori lungi pe șesuri / Și niciodată n-or să vie iară, / Căci nu mă-ncântă azi cum mă mișcară / Povești și doine, ghicitori, eresuri”.

Titu Maiorescu, la loc de cinste în clădirea din Viena în care a învăţat

Plecăm din Porzellangasse numărul 9 cu direcţia Akademisches Gymnasium din Viena, un alt loc în care România e la loc de vază. În 1851, Titu Maiorescu era înscris în clasa I a Gimnaziului Academic, o anexă pentru externi a Academiei Tereziene. Aici a învăţat până în 1856, ca mai apoi să devină primul român care este acceptat în Academia Tereziană, pe care a absolvit-o în 1858, la 18 ani, ca şef de promoţie.

La intrarea în Akademisches Gymnasium a fost montată o placă în amintirea faptului că în acea clădire a învăţat Titu Maiorescu, membru fondator al Societăţii Culturale Junimea. Exact societatea unde a fost publicat „Poesii”, singurul volum antum al lui Mihai Eminescu.

Casa în care a locuit George Enescu, la 7 ani, atunci când a ajuns prima oară în Viena

O clădirea impunătoare de pe Frankenberggasse numărul 6 i-a fost casă micuţului George Enescu, atunci când a ajuns la Viena, la doar 7 ani. În 1888, marele compozzitor a fost admis la Conservatorul din Viena, unde a învăţat timp de 6 ani. A reuşit cu rapiditate să se încadreze în viaţa muzicală a capitalei şi a devenit un preferat al publicului.

George Enescu a absolvit Conservatorul din Viena cu medalia de argint, ca mai apoi să-şi continue studiile la Paris. Perioada petrecută în capitala Austriei nu a trecut neoservată, astfel că astăzi există o placă pe frontispiciul clădirii de pe Frankenberggasse numărul 6 care aduce aminte faptul că marele compozitor a locuit aici.

Fratele lui Nicolae Ceauşescu şi-a găsit sfârşitul, în decembrie 1989, în Viena

Cu doi ani mai mare ca Nicolae Ceauşescu, Marin a trăit multă vreme în Viena. Economist, fratele dictatorului a condus, între 1974 şi 1989, reprezentanţa economică a României în capitala Austriei. În jurul acestuia s-au ţesut o serie de legende, mai ales în privinţa transferurilor de valută în conturi din Elveţia.

Pe 28 decembrie 1989, la trei zile după ce Nicolae Ceauşescu a fost executat la Târgovişte, Marin Ceauşescu a fost găsit spânzurat în ambasada României la Viena. Chiar dacă poliţia austriacă a catalogat că decesul a survenit în urma unei sinucideri, sfârşitul fratelui lui Nicolae Ceauşescu a fost considerat de mulţi ca fiind unul în circumstanţe suspecte.