(P) Atenție la dopul de ceară din urechi: simptome frecvente și tratament
Ce este cerumenul? Urechea umană este un organ complex, esențial pentru auz și echilibru. Ca orice sistem biologic sofisticat, ea are propriile sale mecanisme de autoapărare, iar unul dintre cele mai eficiente, deși adesea neglijat și […]
:format(jpeg):quality(80)/wp-content/uploads/2025/07/1751358247-8fts.jpg?#)
Ce este cerumenul? Urechea umană este un organ complex, esențial pentru auz și echilibru.
Ca orice sistem biologic sofisticat, ea are propriile sale mecanisme de autoapărare, iar unul dintre cele mai eficiente, deși adesea neglijat și chiar disprețuit, este cerumenul, cunoscut popular sub numele de ceară de ureche.
Departe de a fi un simplu reziduu murdar, cerumenul este o substanță naturală, esențială pentru sănătatea canalului auditiv extern. Însă, uneori, acest protector util își pierde rolul, acumulându-se și formând un dop de ceară, o problemă comună ce poate afecta auzul și poate provoca disconfort.
Cerumenul este o substanță complexă, de culoare galben-portocalie până la maronie, cu o consistență moale și lipicioasă. Nu este doar ceară, ci un amestec din secrețiile a două tipuri de glande situate în treimea exterioară a canalului auditiv: glandele ceruminoase (care produc o substanță asemănătoare cu ceara, bogată în lipide) și glandele sebacee (care produc sebum, o substanță uleioasă).
Pe lângă aceste secreții, cerumenul conține și celule epiteliale descuamate (piele moartă), fire de păr minuscule și, uneori, praf sau alte particule străine. Compoziția exactă variază de la o persoană la alta și este influențată de genetică, dietă și chiar de vârstă.
Tipuri de cerumen
Clasificarea de bază a cerumenului se face în funcție de consistență și aspect, determinate genetic.
Există două tipuri majore de cerumen, fiecare cu caracteristici distincte:
- Cerumenul umed
Acesta este cel mai comun tip de cerumen în rândul populațiilor de origine europeană și africană.
Are o consistență moale, lipicioasă, și adesea unsuroasă.
La culoare, variază de la galben pal la maro închis, uneori având o nuanță portocalie. Culoarea mai închisă indică adesea cerumen mai vechi sau care a colectat mai mult praf și impurități.
Din punct de vedere al compoziției, conține o proporție mai mare de lipide (grăsimi), ceea ce îi conferă consistența lipicioasă.
Are avantajul că, datorită consistenței sale adezive, este extrem de eficient în capturarea prafului, a murdăriei și a insectelor mici, împiedicându-le să pătrundă mai adânc în ureche. De asemenea, proprietățile sale umede contribuie la lubrifierea și hidratarea pielii din canalul auditiv, prevenind uscarea și iritația. Se estimează că aproximativ 98% dintre europeni au acest tip de cerumen.
Are, însă, și dezavantajul că, din cauza consistenței sale lipicioase, poate fi mai predispus la acumulare și la formarea dopurilor de ceară.
- Cerumenul uscat
Acest tip este predominant la persoanele de origine est-asiatică și nativ americană.
Din punct de vedere al consistenței, este uscat, sfărâmicios și se prezintă adesea sub formă de fulgi sau fragmente sau bucăți.
Este de obicei de culoare gri deschis sau alb-gălbui, putând deveni ocazional mai închis la culoare pe măsură ce se îmbătrânește.
Din punct de vedere al compoziției, conține o proporție mai mică de lipide și mai multe celule epiteliale descuamate, ceea ce îi conferă textura uscată și sfărâmicioasă.
Are avantajul că își păstrează proprietățile protective, acționând ca o barieră, chiar dacă este uscat. Datorită consistenței sale, este adesea mai ușor de eliminat natural din canalul auditiv, reducând riscul de formare a dopurilor de ceară.
Are, însă, și dezavantajul că poate să provoace iritație sau senzație de uscăciune dacă se acumulează.
De ce se formează dopul de ceară
În mod normal, urechea are un sistem eficient de auto-curățare, iar cerumenul este eliminat treptat și inobservabil. Cu toate acestea, uneori, acest proces este perturbat, ducând la acumularea excesivă și la formarea unui dop de ceară.
Această problemă este extrem de comună și poate afecta auzul și calitatea vieții. Principalii factori care contribuie la formarea dopurilor de ceară sunt:
- curățarea necorespunzătoare a urechilor – este și cea mai frecventă cauză de apariție a dopurilor; concepția conform căreia urechea trebuie curățată „profund” este una dăunătoare; utilizarea bețișoarelor de vată, a agrafelor de păr sau a altor obiecte ascuțite nu face decât să împingă cerumenul mai adânc în canalul auditiv, unde se compactează și devine dificil de eliminat natural; aceste obiecte pot, de asemenea, irita pielea delicată sau chiar perfora timpanul
- producția excesivă de cerumen – unele persoane produc în mod natural mai mult cerumen decât altele, o predispoziție genetică ce poate duce la acumulări
- anatomia canalului auditiv – canalele auditive înguste, curbe sau cu o pilozitate abundentă pot obstrucționa eliminarea naturală a cerumenului, favorizând acumularea
- utilizarea frecventă a căștilor intra-auriculare sau a dopurilor de urechi – acestea pot împiedica migrarea naturală a cerumenului către exterior și pot împinge ceara existentă mai adânc în ureche
- vârsta – pe măsură ce înaintăm în vârstă, cerumenul tinde să devină mai uscat și mai greu de eliminat, iar glandele sebacee pot deveni mai puțin active
- anumite afecțiuni medicale – condiții precum eczema sau alte afecțiuni dermatologice pot afecta pielea din canalul auditiv și pot contribui la formarea dopurilor
Simptomele acumulării de cerumen
Un dop de ceară nu este întotdeauna evident imediat. Simptomele pot apărea treptat și se pot agrava pe măsură ce acumularea devine mai semnificativă.
Cele mai frecvente simptome includ:
- scăderea auzului – acesta este cel mai comun și supărător simptom; poate varia de la o diminuare ușoară a auzului până la o surditate temporară, mai ales dacă dopul blochează complet canalul auditiv; auzul poate deveni fluctuant, îmbunătățindu-se sau înrăutățindu-se în funcție de poziția capului sau de prezența apei în ureche
- senzație de ureche înfundată sau de presiune – este o senzație neplăcută de plenitudine în ureche, similară cu cea resimțită la schimbările de altitudine
- tinitus (țiuit sau zgomot în urechi) – prezența unui dop de ceară poate irita nervii din ureche, ducând la percepția unor sunete inexistente, precum țiuituri, bâzâituri sau pocnituri
- durere de ureche sau disconfort – deși cerumenul în sine nu doare, un dop poate exercita presiune sau poate irita pielea sensibilă a canalului auditiv, provocând durere
- mâncărime în canalul auditiv – iritația constantă poate duce la o senzație persistentă de mâncărime
- amețeli sau vertij – în cazuri rare, un dop mare și blocat poate influența sistemul vestibular, ducând la tulburări de echilibru
Când este cazul să mergem la medic
Deși unele acumulări minore de cerumen se pot rezolva de la sine sau cu remedii simple, există situații clare în care consultul medical este absolut necesar:
- persistența sau agravarea simptomelor – dacă simptomele menționate mai sus nu se ameliorează sau se înrăutățesc după câteva zile de încercări de tratament la domiciliu
- scădere bruscă sau semnificativă a auzului – orice pierdere bruscă de auz necesită evaluare medicală imediată pentru a exclude alte cauze mai grave
- dureri severe, febră sau secreții din ureche – acestea pot indica o infecție a urechii, care necesită tratament medicamentos
- dopul de ceară este suspectat la copii mici – canalul auditiv al copiilor este delicat și orice intervenție acasă poate fi periculoasă
- existența unor afecțiuni medicale anterioare – persoanele cu diabet, cu un sistem imunitar slăbit, un timpan perforat (sau suspectat a fi perforat), istoric de intervenții chirurgicale la ureche sau cu afecțiuni dermatologice ale pielii canalului auditiv ar trebui să consulte întotdeauna un medic înainte de a încerca orice metodă de îndepărtare a cerumenului la domiciliu
Tratamentul dopului de ceară poate fi realizat fie acasă, fie profesional, în funcție de severitatea și simptomele asociate.
Cum tratăm cerumenul la domiciliu
Tratamentul la domiciliu trebuie făcut doar în cazurile ușoare, cu precauție, și constă în principal în administrarea de picături auriculare emoliente.
Acestea sunt prima linie de tratament și pot fi achiziționate fără rețetă de la farmacie. Ele conțin substanțe precum peroxid de hidrogen (apa oxigenată), uleiuri minerale, glicerină sau soluții saline. În principal, picăturile înmoaie cerumenul, facilitând eliminarea sa naturală. Descoperiți aici gama de produse de îngrijire ORL.
Este foarte important de reținut că picăturile auriculare nu trebuie folosite dacă suspectați o perforație de timpan sau aveți o infecție a urechii.
După ce dopul de ceară a fost înmuiat cu picături timp de câteva zile, unii pot încerca o irigare blândă acasă, folosind o seringă plină cu apă caldă (la temperatura corpului). Această metodă, însă, este riscantă și nu este recomandată tuturor. Poate împinge ceara mai adânc, poate irita urechea sau poate cauza infecții dacă nu este realizată corect. Este contraindicată dacă timpanul este perforat sau există istoric de infecții frecvente ale urechii. Este întotdeauna mai sigur să apelați la un medic specialist pentru irigare.
Cum se poate trata dopul de ceară
Când remediile la domiciliu eșuează sau când există simptome severe sau contraindicații, intervenția medicală este cea mai sigură și eficientă soluție.
Medicul poate decide pentru irigarea urechii, extracția manuală sau instrumentară a dopului, sau pentru aspirație auriculară, în funcție de fiecare caz în parte.
Irigarea sau spălarea urechii este cea mai comună metodă folosită de medici. Un dispozitiv specializat (o seringă mare cu apă caldă sub presiune controlată) este utilizat pentru a spăla dopul de ceară din canalul auditiv. Medicul examinează urechea înainte și după procedură pentru a se asigura că timpanul este intact și că dopul a fost eliminat complet. Este o metodă eficientă, relativ rapidă și sigură atunci când este efectuată de un profesionist.
Dacă dopul este prea mare, prea dur sau dacă irigarea este contraindicată, medicul ORL poate îndepărta cerumenul folosind instrumente speciale (cârlig, forceps) sub vizualizare directă (cu otoscop sau microscop auricular). Această metodă de extracție manuală este foarte precisă și sigură, ideală pentru dopurile blocate sau pentru pacienții cu timpan perforat.
Metoda de aspirare auriculară presupune utilizarea unui aspirator special cu un vârf subțire, pentru a aspira cerumenul. Această metodă este rapidă și eficientă, fiind adesea preferată de către specialiști, deoarece este mai puțin invazivă decât irigarea.
Ce complicații pot apărea dacă nu tratăm dopul de cerumen
Ignorarea unui dop de ceară nu înseamnă doar a trăi cu disconfort, ci poate duce la o serie de probleme de sănătate, mai mult sau mai puțin grave:
- scăderea auzului (hipoacuzie) – este cea mai frecventă complicație; dopul de ceară acționează ca o barieră fizică, împiedicând undele sonore să ajungă eficient la timpan; auzul poate fi diminuat progresiv sau brusc, mai ales după duș sau înot, când ceara se umflă cu apă; netratată, pierderea auzului poate deveni permanentă în cazuri extreme
- infecții ale urechii (otită externă sau otită medie) – cerumenul are proprietăți antimicrobiene, dar un dop poate crea un mediu umed și cald, propice dezvoltării bacteriilor și fungilor, ceea ce poate duce la infecții dureroase ale canalului auditiv extern (otita externă) sau, dacă bacteriile pătrund mai adânc, la infecții ale urechii medii (otita medie); simptomele includ durere severă, roșeață, umflătură, scurgeri purulente din ureche și febră
- durere și disconfort – un dop mare poate provoca o senzație constantă de presiune sau durere în ureche, uneori radiind spre maxilar sau cap
- tuse reflexă – prin stimularea nervului vag, care inervează atât urechea, cât și gâtul, un dop de ceară poate declanșa uneori un reflex de tuse
- deteriorarea timpanului – deși rar întâlnită, presiunea cronică exercitată de un dop masiv sau încercările necorespunzătoare de îndepărtare pot duce la subțierea sau chiar perforarea timpanului, necesitând intervenție medicală
Aflați mai multe informații despre diverse afecțiuni care pot apărea, pe DONA Online.
Cum prevenim acumularea de ceară în urechi
Prevenția este cheia în gestionarea cerumenului. Urechea umană este concepută să se curețe singură, iar intervențiile externe nepotrivite sunt adesea cauza principală a problemelor.
Nu introduceți nimic în canalul auditiv. Aceasta este cea mai importantă regulă de prevenție. Evitați bețișoarele de vată, agrafele, cheile sau alte obiecte. Acestea nu fac decât să împingă ceara mai adânc, compactând-o și creând un blocaj, pe lângă riscul de a răni timpanul sau pielea canalului auditiv.
Mențineți urechile uscate după expunerea la apă. După înot sau duș, înclinați capul și trageți ușor lobul urechii pentru a permite apei să se scurgă. Uscați delicat cu un prosop și curățați doar exteriorul urechii. Folosiți un prosop moale și umed pentru a șterge ușor zona exterioară a urechii și în spatele lobului.
Folosiți picături emoliente, la nevoie. Pentru persoanele predispuse la formarea dopurilor de ceară, utilizarea ocazională (o dată pe săptămână sau la două săptămâni, la recomandarea medicului) a unor picături auriculare pe bază de ulei mineral sau soluții saline poate ajuta la înmuierea cerumenului și la facilitarea eliminării sale naturale.
Fiți atent la utilizarea căștilor intra-auriculare și a protezelor auditive, deoarece acestea pot bloca eliminarea naturală a cerumenului. Curățați-le regulat și permiteți urechii să „respire” scoțându-le periodic.
Dacă aveți un istoric de dopuri de ceară recurente sau o producție excesivă, discutați cu medicul ORL. Acesta vă poate recomanda controale periodice și curățări profesionale preventive.
Lucruri de evitat
Pentru a preveni complicațiile și a menține sănătatea urechilor, evitați următoarele practici:
- introducerea obiectelor ascuțite în ureche – ele împing ceara, irită, pot provoca infecții și, cel mai grav, pot perfora timpanul, ducând la dureri intense și pierdere permanentă a auzului
- utilizarea lumânărilor auriculare – această metodă populară, dar neștiințifică și periculoasă, presupune introducerea unei lumânări goale în ureche și aprinderea acesteia; nu există dovezi că ar funcționa, iar riscurile sunt majore: arsuri grave la nivelul feței și urechii, blocaje suplimentare de ceară, perforarea timpanului și infecții
- irigarea excesivă sau incorectă la domiciliu – deși medicul poate efectua irigarea, încercările acasă fără supraveghere și cunoștințe adecvate pot duce la infecții, iritații sau împingerea dopului mai adânc în ureche
- ignorarea simptomelor – nu amânați vizita la medic dacă aveți durere, pierdere bruscă de auz, secreții sau alte simptome îngrijorătoare; ele pot indica o problemă mai gravă decât un simplu dop de ceară
Sursa foto: Shutterstock
Care este reacția ta?






