Papa Francisc, reformatorul contestat al Bisericii Catolice. Toate controversele în care s-a implicat Suveranul Pontif

Papa Francisc a schimbat învățătura Bisericii Catolice în privința unor teme precum pedeapsa cu moartea sau armele nucleare, a susținut-o în altele, precum avortul, dar cel mai mult, a reușit să-i aducă aproape pe credincioșii marginalizați și să fie un apropiat al musulmanilor. Primul pontif iezuit, dar și primul papă din America de Sud nu avea cum să lasă în urmă o moștenire fără controverse în sânul Bisericii Catolice.

Papa Francisc: avortul și preoții abuzatori

Francisc a susținut învățătura Bisericii care se opune avortului și s-a alăturat predecesorilor săi în afirmația că viața umană este sacră și trebuie apărată. El a descris avortul, precum și eutanasia, ca dovezi ale „culturii de unică folosință” din zilele noastre și a comparat avortul cu „angajarea unui asasin plătit pentru a rezolva o problemă”.

Dar el nu a subliniat poziția bisericii în măsura în care au făcut-o predecesorii săi și a spus că femeile care au făcut avort trebuie să fie însoțite spiritual de biserică. Francisc a permis, de asemenea, preoților obișnuiți – nu doar episcopilor – să absolve femeile catolice care au întrerupt intenționat o sarcină.

Francisc nu a aprobat încercările episcopilor americani de a refuza Sfânta Împărtășanie președintelui Joe Biden din cauza poziției sale privind dreptul la avort, afirmând că episcopii ar trebui să fie pastori, nu politicieni.

Cel mai mare scandal al papalității lui Francisc a fost atunci când a discreditat victimele abuzurilor sexuale din Chile, luând partea unui episcop pe care acestea l-au acuzat de complicitate la abuzuri. După ce și-a dat seama de greșeala sa, a invitat victimele la Vatican și și-a cerut scuze personal. Apoi a adus întreaga conferință episcopală din Chile la Roma, unde i-a presat să demisioneze.

În cea mai importantă mișcare a sa, Francisc l-a dezmoștenit pe fostul cardinal Theodore McCarrick din SUA, după ce o anchetă a Vaticanului a stabilit că acesta a abuzat atât de minori, cât și de adulți. Ulterior, Francisc a promulgat legi bisericești care au abolit utilizarea secretului pontifical și au stabilit proceduri de investigare a episcopilor care abuzează sau acoperă preoți prădători.

Papa Benedict și criticile aduse capitalismului

În 2013, Papa Benedict al XVI-lea a demisionat în prima astfel de retragere papală din ultimii 600 de ani, iar Francisc a fost ales să îl înlocuiască. Întrucât Benedict a locuit la Vatican până la moartea sa, în 2022, Francisc a spus că a fost ca și cum ar fi avut un „bunic înțelept” acasă.

Cu toate acestea, au existat uneori fricțiuni, inclusiv atunci când Benedict a fost coautorul unei cărți care susținea cu tărie celibatul preoților, exact în momentul în care Francisc lua în considerare o excepție pentru a rezolva un deficit de clerici în Amazon.

El l-a lăudat pe Benedict pentru umilință și curaj, stabilind un precedent pentru papii pensionați, deși, după moartea pontifului de origine germană, Francisc a spus că papalitatea ar trebui să fie o slujbă pe viață.

Unii comentatori conservatori din SUA l-au acuzat pe Francisc că are simpatii marxiste, având în vedere denunțurile sale frecvente ale sistemelor economice care „idolatrizează” banii în detrimentul oamenilor și dezaprobarea clară față de capitalismul de tip american.

Papa Francisc s-a pronunțat în favoarea unui venit de bază universal, salarii și condiții de muncă demne și a spus că, deși globalizarea i-a salvat pe mulți de sărăcie, „i-a condamnat pe mulți alții să moară de foame pentru că este un sistem economic selectiv”. „Această economie ucide”, a spus el despre globalizare, apărându-și pozițiile ca fiind cele ale Evangheliei, nu ale comunismului.

Celibatul

Francisc a menținut celibatul pentru preoții de rit latin, chiar și după ce episcopii din Amazonia i-au cerut să facă o excepție pentru a permite preoților căsătoriți să abordeze o lipsă de clerici.

Francisc a spus mult timp că cerința celibatului se poate schimba, deoarece nu este o chestiune de doctrină. Dar el a spus că dezbaterea a fost prea politizată și că nu a vrut să fie papa care să facă acest pas.

China

În 2018, Francisc a autorizat un acord privind numirea episcopilor în China pentru a pune capăt unei dispute de decenii și a regularizat statutul unei jumătăți de duzină de episcopi chinezi care au fost consacrați fără consimțământul papal.

Detaliile acordului nu au fost niciodată făcute publice, dar criticii conservatori ai lui Francisc l-au criticat ca pe o cedare în fața Chinei comuniste, în timp ce Vaticanul l-a apărat ca pe cea mai bună înțelegere pe care o putea obține înainte ca Beijingul să închidă ușa complet.

Metodele contraceptive

Francisc a apărat opoziția Bisericii față de contracepția artificială, dar a mai spus că credincioșii catolicii nu trebuie să se înmulțească „ca iepurii” și ar trebui să practice în schimb „paternitatea responsabilă” prin metode aprobate.

Biserica a aprobat metoda Planificării familiale naturale, care implică monitorizarea ciclului unei femei pentru a evita relațiile sexuale atunci când aceasta este în perioada de ovulație.

În același timp, Francisc a sugerat în 2016 că femeile amenințate de virusul Zika – care provoca malformații la mii de copii la acea vreme – ar putea folosi contracepția artificială, deoarece „evitarea sarcinii nu este un rău absolut” în lumina epidemiilor.

Restricțiile Covid-19

La fel ca restul omenirii, Francisc a fost supus restricțiilor sanitare în timpul COVID-19, fiind împiedicat să călătorească, să celebreze slujba în public sau să prezideze audiențe. El a îndemnat în mod repetat lumea să folosească pandemia ca pe un semnal de alarmă care să arate necesitatea de a reseta prioritățile și politicile în favoarea celor mai vulnerabili.

Francisc a sprijinit ferm campaniile de vaccinare și a cerut ca săracii să aibă prioritate. Biroul de doctrină al Vaticanului a declarat că este acceptabil din punct de vedere moral să fii vaccinat, chiar și cu vaccinuri care folosesc linii celulare de la fetuși avortați în procesele de cercetare și producție, punându-l pe Francisc în dezacord cu conservatorii care au refuzat vaccinurile pe motive morale.

Pedeapsa cu moartea și divorțul

Francisc a mers mai departe decât predecesorii săi și a schimbat învățătura catolică, susținând că pedeapsa cu moartea este „inadmisibilă” în toate cazurile, indiferent de gravitatea infracțiunii.

Francisc a numit, de asemenea, închisoarea pe viață fără eliberare condiționată o „pedeapsă cu moartea ascunsă” și izolarea solitară o „formă de tortură”, afirmând că ambele ar trebui abolite.

Francisc a divizat însă Biserica Catolică prin faptul că a permis catolicilor divorțați și căsătoriți civil să primească comuniunea. Învățătura Bisericii susține că, fără o anulare emisă de Biserică care să declare căsătoria inițială invalidă, acești catolici comit adulter și, prin urmare, nu pot primi sacramentul.

Francisc a facilitat mai întâi obținerea unei anulări. Apoi, el nu a creat o admitere generală la sacramente pentru acești catolici fără una, dar într-o notă de subsol la enciclica sa din 2016 „Bucuria iubirii”, el a sugerat că episcopii și preoții ar putea însoți aceste cupluri de la caz la caz.

Datorită factorilor atenuanți, Papa a spus că este posibil ca oamenii care trăiesc într-o „stare obiectivă de păcat” să trăiască în harul lui Dumnezeu și să crească în acest har cu ajutorul Bisericii.

Francisc le-a amintit preoților că „confesionalul nu trebuie să fie o cameră de tortură, ci mai degrabă o întâlnire cu mila Domnului… Aș dori, de asemenea, să subliniez că Euharistia nu este un premiu pentru cei perfecți, ci un medicament puternic și hrană pentru cei slabi”.

Accesul la împărtășanie pentru cuplurile divorțate și recăsătorite a fost unul dintre cele mai aprinse subiecte disputate în timpul Sinoadelor episcopilor pentru familie, mulți susținând că a permite acest lucru ar încălca învățătura oficială a Bisericii și ar implica o schimbare a viziunii catolice asupra căsătoriei.

Cu toate acestea, poziția Papei Francisc a fost că nu toate cuplurile sunt la fel și că nicio situație nu este albă sau neagră, astfel încât învățătura bisericii, așa cum este ea, lasă loc pastorilor să fie aproape de aceste cupluri și să efectueze un discernământ adecvat împreună cu acestea cu privire la dacă și când ar putea fi acordat accesul la împărtășanie.

Încălzirea globală

Francisc a devenit primul papă care utilizează date științifice într-un document de învățătură important, calificând încălzirea globală drept o problemă cauzată în mare parte de om.

În enciclica sa din 2015, „Lăudat să fii”, Francisc a denunțat un sistem economic mondial „structural pervers” care exploatează săracii și riscă să transforme Pământul într-o „imensă grămadă de mizerie”. O actualizare din 2023 a atras atenția asupra SUA pentru emisiile sale și a avertizat că lumea „se apropie de un punct de ruptură”.

El a insistat asupra acestei probleme la o întâlnire din 2019 a episcopilor din Amazon și în predica sa privind pandemia de coronavirus. În timp ce Francisc a insistat asupra problemei ecologice mai mult decât predecesorii săi, mulți papi dinaintea sa au făcut apel la o mai bună îngrijire a creației lui Dumnezeu.

Popoarele indigene

Francisc a prezentat scuze ample pentru „crimele” împotriva popoarelor indigene în timpul cuceririi coloniale și postcoloniale a Americilor. El și-a cerut scuze în Bolivia în 2015 și din nou în timpul unui „pelerinaj penitențial” în Canada în 2022 pentru rolul bisericii în asimilarea forțată a copiilor indigeni în școlile rezidențiale administrate de biserică.

Vaticanul a repudiat, de asemenea, în mod oficial „doctrina descoperirii”, teorii susținute de „bulele papale” din secolul al XV-lea, care au legitimat confiscarea de terenuri în epoca colonială și care stau la baza unor legi ale proprietății din prezent, chiar dacă nu a anulat bulele în sine.

De asemenea, Francisc a prezentat ca model de sistem economic misiunile administrate de iezuiți în Paraguay, care au adus creștinismul și educația și organizarea economică în stil european nativilor în secolele XVII și XVIII.

El l-a canonizat pe misionarul Junipero Serra, din secolul al XVIII-lea, în timpul călătoriei sale din 2015 în SUA, în ciuda obiecțiilor unor grupuri de nativi americani care l-au acuzat pe Serra de convertiri forțate, de înrobirea convertiților și de contribuția la distrugerea populațiilor indigene prin boli.

Islam

Francisc a făcut progrese semnificative în relațiile problematice ale Vaticanului cu islamul, stabilind legături cu liderii religioși sunniți și șiiți și subliniind angajamentul comun pentru pace, solidaritate și dialog

A semnat un document istoric privind necesitatea unei mai mari fraternități umane cu șeicul Ahmed al-Tayeb, marele imam de la Al-Azhar, sediul învățăturii sunnite din Cairo.

A fost primul papă care a vizitat atât Peninsula Arabică, cât și Irakul, locul de naștere al lui Avraam, un profet important pentru creștini, musulmani și evrei. În Irak, s-a întâlnit cu marele ayatollah Ali al-Sistani, principalul cleric șiit al țării și o figură venerată în lumea șiită.

Liturghia în latină

Într-una dintre cele mai controversate mișcări ale sale, Francisc l-a contrazis pe Benedict și a reimpus restricții privind celebrarea vechii Liturghii în latină. Francisc a declarat că a trebuit să acționeze deoarece răspândirea așa-numitului rit tridentin după ce Benedict a relaxat restricțiile în 2007 a devenit o sursă de diviziune în biserică.

Acest lucru i-a indignat pe criticii săi tradiționaliști și conservatori, care au calificat măsura drept un atac la adresa lor și a ritului antic. Aceasta a alimentat opoziția de dreapta față de Francisc, care era deja înfuriată de apropierea sa de homosexualii și catolicii divorțați.

LGBTQ+

Francisc a spus: „Cine sunt eu să judec?” când a fost întrebat în 2013 despre un monsenior de la Vatican care ar fi fost homosexual. Francisc a continuat asigurându-i pe homosexualii că Dumnezeu îi iubește așa cum sunt, că „a fi homosexual nu este o crimă” și că „toată lumea, toată lumea, toată lumea este binevenită în biserică”.

În timpul pontificatului său, Vaticanul a făcut cale întoarsă și a declarat că persoanele transgender pot fi botezate, pot servi ca nași și martori la nunți; și a aprobat binecuvântările între persoane de același sex. Dar, deși s-a întâlnit de mai multe ori cu membri ai comunității LGBTQ+, Francisc nu a schimbat învățătura Bisericii care afirmă că actele homosexuale sunt „intrinsec dezordonate”.

În calitate de arhiepiscop de Buenos Aires, Francisc s-a opus eforturilor de a legaliza căsătoriile între persoane de același sex și a propus, fără succes, ca țara să aprobe în schimb uniunile civile.

Într-un interviu acordat în 2019 postului de televiziune mexican Televisa, el și-a exprimat sprijinul pentru protecția uniunilor civile argentiniene, devenind astfel primul papă care s-a declarat în favoarea acestora.

Migrație

Francisc a denunțat „globalizarea indiferenței” față de migranți și a îndemnat Europa și alte țări să își deschidă porțile pentru cei care caută o viață mai bună. Prima sa călătorie în afara Romei ca pontif, în iulie 2013, a fost pe insula italiană Lampedusa, un loc cheie în criza migrației din Europa.

În 2016, a adus cu el la Roma o duzină de refugiați sirieni dintr-o tabără din Grecia și a repetat gestul în 2021, când a vizitat Cipru și Grecia. „Nu putem permite ca Mediterana să devină un vast cimitir!”, le-a spus el parlamentarilor europeni.

De asemenea, el a denunțat condițiile „inumane” cu care se confruntă migranții care traversează granița dintre SUA și Mexic. În 2016, Francisc a spus despre candidatul de atunci Donald Trump că oricine construiește un zid pentru a ține migranții afară „nu este creștin”.

Armele nucleare

Francisc a mers mai departe decât predecesorii săi – și decât învățătura Bisericii – spunând că nu numai utilizarea, ci și simpla posesie de arme nucleare este „imorală”. Anterior, Biserica susținea că descurajarea nucleară ar putea fi acceptabilă din punct de vedere moral, atâta timp cât se tinde către o dezarmare reciprocă și verificabilă.

Reforma Vaticanului

Francisc a fost ales pe baza unui mandat de reformă birocratică, după ce secole de risipă, proastă gestionare și crize de piață au pus în pericol sănătatea financiară a Vaticanului. El a impus reglementări pentru a aduce ordine, transparență și o contabilitate modernă, impunând proceduri competitive de licitație, limitări ale cadourilor, reduceri salariale pentru cardinali și centralizarea activelor și investițiilor într-un singur birou cu o politică de investiții unificată, etică și ecologică.

El a creat un Secretariat pentru Economie pentru a supraveghea finanțele Sfântului Scaun, alcătuit în cea mai mare parte din experți laici, și a autorizat un amplu proces penal cu privire la investiția greșită a Vaticanului într-o afacere imobiliară din Londra, care a dus la pierderi de zeci de milioane de euro.

Femeile și Biserica Catolică

Francisc a solicitat în mod constant un rol mai important pentru femei în guvernarea bisericii și a făcut numiri semnificative și modificări ale legislației bisericești pentru a-și demonstra punctul de vedere.

El a numit o călugăriță italiană în funcția de prefect al Oficiului Vaticanului pentru ordinele religioase și o altă călugăriță italiană în funcția de șef al administrației Statului Cetății Vaticanului, două funcții deținute anterior doar de cardinali. De asemenea, a numit o călugăriță franceză subsecretar în biroul Sinodului Episcopilor de la Vatican, acordându-i un vot în procesul care anterior era exclusiv masculin și deschizând sinodul însuși pentru votul femeilor membre.

A numit, în premieră, trei femei în biroul Vaticanului care verifică numirile episcopilor. A numit femei în jumătate din locurile din consiliul economic al Vaticanului, a numit două comisii de studiu pentru a stabili dacă femeile ar putea fi hirotonite diaconi, a pus-o pe Maria Magdalena pe picior de egalitate cu apostolii bărbați prin declararea unei zile de sărbătoare pentru ea și a permis în mod oficial femeilor să servească ca lectori și acoliți, servicii care le erau deschise anterior.

Dar a reafirmat preoția exclusiv masculină și a exclus, pentru moment, hirotonirea femeilor ca diaconi.

Războiul din Ucraina

Papa Francisc a comentat adesea pe marginea războiului dintre Rusia și Ucraina, condamnând violența și îndemnând la o soluționare pașnică. Unele dintre comentariile sale au fost controversate în Ucraina, deoarece au fost percepute ca relativizând responsabilitatea Rusiei în război.

În timpul rugăciunii de duminică din 15 decembrie 2024, Papa Francisc s-a referit la Rusia și Ucraina ca fiind „frați”, reiterând în același timp apelurile la pace.

„Ei sunt frați, veri. Lăsați-i să ajungă la o înțelegere. Războiul este întotdeauna o înfrângere. Pace întregii lumi”, a spus papa în timpul unei vizite în insula franceză Corsica.