Patroana cabinetului stomatologic unde a murit fetița anesteziată, acuzată că ridică o clinică într-o zonă interzisă. Ce spune tribunalul

Ministrul Sănătăţii, Alexandru Rogobete, a declarat că activitatea clinicii de stomatologie din Bucureşti unde o fetiţă de doi ani a murit după o anestezie, este suspendată, ținând cont de ancheta care se desfăşoară în prezent. Rogobete a mai spus că, după ce va vedea raportul final, va lua o decizie administrativă, dar fără a interveni în ancheta care se află în plină derulare.

Reclamanta pretinde că ridicarea imobilului aduce prejudicii vecinilor

Dosarul a fost înregistrat iniţial pe rolul Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 3, fiind începută urmărirea penală in rem pentru ucidere din culpă, iar vineri cercetările au fost preluate de către Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti şi Direcţia Generală de Poliţie a Municipiului Bucureşti – Serviciul de Vătămări şi Ucideri din Culpă, acestea vizând cu stabilirea factorilor care au intervenit în lanţul cauzal ce a culminat cu decesul fetiței.

Clinica medicală unde a avut loc intervenția, Crystal Dental Clinic, este deținută de medicul stomatolog Sorina Blaj. În București sunt patru clinici ce aparțin de Crystal Dental Clinic, care cuprind 26 de cabinete și o echipă de peste 125 de medici și asistente. Numele Sorinei Blaj figurează ca pârât, alături de alte persoane fizice și de autoritățile de la Primăria Sectorului 1, într-un dosar înregistrat pe 29 martie 2023 la Tribunalul București, conform datelor consultate de FANATIK pe portalul instanțelor de judecată. Reclamant figurează o persoană fizică, C.R. care a solicitat suspendarea efectelor autorizației de construire a unui imobil, din 27.07.2022, anularea acestei autorizații și obligarea pârâților la desființarea lucrărilor executate, precum și obligarea acestora la plata cheltuielilor de judecată.

În motivarea cererii de suspendare, reclamanta a arătat că existența cazului bine justificat privind nelegalitatea autorizației de construire rezultă din adresa din 10.02.2023 emisă de către ISC în cuprinsul căreia s-a reținut că nu au fost respectate condițiile prevăzute de lege la emiterea autorizației. Reclamanta a mai invocat faptul că terenul cu privire la care s-a emis autorizația are o suprafață de 246 mp din acte și 250 mp din măsurători, suprafață care trebuie raportată la mențiunile din acte. Reclamanta a mai precizat că înălțimea maximă a clădirii depășește 10 m, aspect ce rezultă ca urmare a faptului că măsurarea clădirii în planurile depuse nu începe de la cota 0 a terenului. În ceea ce privește paguba iminentă, reclamanta a susținut că în cazul în care construcția ar fi finalizată, repunerea părților în situația anterioară ar fi extrem de dificil de realizat, aspect ce reprezintă un prejudiciu evident pentru vecini.

Reclamanta a susținut că prin amplasarea unei clădiri care prezintă caracteristicile unei clinici medicale într-o zonă de locuințe mici se aduc grave prejudicii vecinilor, traficul specific clinicilor medicale fiind unul intens, care afectează caracterul general al zonei rezidențiale și pe locuitorii acesteia. Ea a susținut că se realizează o construcţie pe o parcelă mai mică decât o parcelă construibilă, iar în ceea ce priveşte prejudiciul, respectiv reclamanta este vecin situat de acest imobil. Strada pe care urmează să se ridice imobilul este o stradă scurtă şi îngustă, cu sens unic, aceasta fiind foarte aglomerată în permanenţă, iar în faţa garajului este ocupat de maşini. Reclamanta a mai arătat că, deşi actele nu descriu în mod expres, se încearcă realizarea unei clinici stomatologice pe o stradă în care nu pot fi ridicate decât construcţii unifamiliale.

Sorina Blaj susține că ridică un imobil cu două etaje pentru locuință familială

Sorina Blaj și ceilalți pârâţi au arătat că reclamanta trebuie să indice şi să facă dovada acelei vătămări. Pentru a fi îndeplinite condiţiile trebuie să fie un cadru bine justificat şi o pagubă iminentă. Au menționat că imobilul reclamantei se află pe partea cealaltă a străzii şi are o configuraţie mai mare decât imobilul autorizat, nu este o clinică stomatologică, astfel cum rezultă şi din cuprinsul autorizaţiei de construire, este o locuinţă unifamilială, având subsol, parter şi două etaje. Regimul de înălţime al construcţiei reclamantei este format din: subsol, demisol, trei etaje plus mansardă. Referitor la suprafaţa parcelei, aceasta se încadrează în zona L1a , iar pentru ca o parcelă să se poată emite o autorizaţie de construcţie, suprafaţa minimă necesară trebuie să fie de 200mp, pârâţii având 246mp în acte şi 250mp în realitate din măsurători. Nu există un proces verbal de control emis de către inspectoratul de stat în construcţii, aceasta reprezintă doar o adresă la solicitarea reclamantei. În cuprinsul întâmpinării s-a luat fiecare motiv prezentat de ISC ca şi cum ar fi o neconformitate a documentaţiei de construire şi nicidecum motive nelegalitate.

Pârâții din dosar au arătat că, la respectarea regimului de înălţime, reclamanta, care are o construcţie formată din trei etaje plus mansardă, se plânge de un imobil care are două etaje. Totodată, se face referire la nerespectarea retragerilor laterale, imobilul reclamantei se află pe partea cealaltă a străzii şi care nu are nicio limită de proprietate cu imobilul autorizat, fiind în contenciosul obiectiv, reclamanta nu poate invoca o eventuală nerespectare a drepturilor vecinilor cu care pârâţii se cuplează la calcan deoarece nu este o acţiune colectivă, iar eventualii proprietari ai acestor imobile nu figurează în speţa de faţă, imobilul reclamantei aflându-se la alt număr poştal. În aceste condiţii nu poate invoca o altă vătămare decât vătămarea care ar fi produsă imobilului său. Referitor la faptul că lipseşte studiul de însorire, având în vedere poziţionarea imobilului reclamantei vis-a-vis de stradă şi care se află la sud de imobilul părâţilor, ştiind că soarele răsare de la vest şi apune la vest, este clar că un imobil care este situat la sud nu poate fi afectat de un imobil aflat în partea de nord.

Pârâții au mai susținut că există avizul Direcţiei de cultură al Municipiului Bucureşti care se află la dosarul cauzei, este avizat şi nu există niciun motiv de nelegalitate. Referitor la blocarea zonei, având în vedere faptul că pârâţii fac o locuinţă unifamilială cu două locuri de parcare în incintă, aceste argumente sunt formulate cu rea intenţie raportat la regimul de înălţime al imobilului pe care îl deţine reclamanta şi a imobilelor din jur, iar reclamanta nu este un apărător al tuturor. Astfel, având în vedere că aceste inconveniente care sunt invocate de către reclamantă, nu fac dovada unei pagube iminente, solicitând respingerea cererii de suspendare a autorizaţiei de construire cu amânarea pronunţării pentru a se formula concluzii scrise.

Inspectoratul de Stat în Construcții a sesizat unele nereguli ale autorizației de construire

Reclamanta a arătat că, construcţia a fost realizată în urmă cu 22 de ani, zona respectivă se află în zona L3A a municipiului Bucureşti, iar nu în zona L1A. Referitor la dimensiunea parcelei, imobilul se află în zona L1A şi pârâţii fac referire la reglementare PUG care spune că în general sunt construibile parcele peste 200 mp, însă în zona în L1a , unde se află terenul şi construcţia despre care se vorbeşte, există o altă reglementare specifică care spune clar că pentru construcţiile cum este cea a pârâţilor este necesar un teren de minimum 250mp, iar nu de 200mp, aceasta fiind o construcţie înşiruită discontinuu, adică este cuplată la un calcan. Ea a arătat că unul din pârâți este proprietar pe 246 mp pentru că atâta are în actele de proprietate.

În cauza de față, reclamanta a invocat în principal aspectele reținute prin adresa din 10.02.2023 a Inspectoratului de Stat în Construcții, emisă ca urmare a sesizării formulate de către aceasta. Tribunalul a reținut că în cuprinsul acestei adrese se fac mențiuni cu privire la unele nereguli ale autorizației de construire și ale documentației aferente acesteia, în ceea ce privește încadrarea acestora în reglementările de urbanism aplicabile zonei respective. Având în vedere aspecte reținute în cuprinsul acestei adrese, tribunalul a apreciat că există o aparență de nelegalitate a autorizației de construire din 27.07.2022, rezultată din aspectele constate de către ISC în urma verificării documentației. În ceea ce privește existența unei pagube iminente, tribunalul a reținut că reclamanta a susținut că aceasta constă în traficul ce ar fi general prin edificarea unei construcții cu destinație de clinică stomatologică, se arată în dosarul consultat de FANATIK.

La termenul din 7 decembrie 2023, Tribunalul a constatat că în cuprinsul autorizației de construire se menționează în mod clar că aceasta a fost emisă pentru edificare unei locuințe unifamiliale, nu unei clinici stomatologice. Tribunalul a precizat că nerespectarea autorizației nu reprezintă o pagubă care ar putea fi apreciată ca rezultând din emiterea acestui act. De asemenea, tribunalul a constatat că reclamanta nu a indicat nicio pagubă ce ar fi cauzată prin edificarea clădirii astfel cum este menționată în cuprinsul autorizației de construire contestată. În consecință, tribunalul a apreciat că reclamanta nu a precizat în mod concret niciun prejudiciu iminent care i-ar fi cauzat acesteia în cazul în care construcția ar continua, faptul că o demolare ulterioară a clădirii ar fi dificilă nu reprezintă în mod intrinsec un prejudiciu. Pentru aceste motive, tribunalul a menționat că va respinge cererea de suspendare a efectelor autorizației de construire din 27.07.2022 ca neîntemeiată. Dosarul a continuat pentru celelalte capete de cerere, iar următorul termen a fost stabilit pentru 10 martie 2026.