Politicanul care e demisionat din AUR și l-a acuzat pe George Simion că a transformat partidul într-o „panaramă” a fost executat silit. Cum s-a ajuns în această situație

Sergiu Mihalcea, fost candidat pe listele AUR pentru alegerile parlamentare, care câștigase mandatul de senator în Ilfov la scrutinul din 2024, dar nu a intrat în Parlament din cauza redistribuirii, și-a dat demisia din partidul condus de George Simion. „Eu am câștigat, spre uimirea multora, locul de senator în Ilfov prin votul masiv și neașteptat al oamenilor. Cel care m-a vândut, pe mine și pe toți votanții AUR din Ilfov, a fost chiar George Simion. Așa a ajuns în Senat candidata USR„, a postat Mihalcea pe Facebook.

Sergiu Mihalcea a fost amendat pentru că a circulat fără rovinietă

Mihalcea l-a acuzat pe George Simion că a transformat AUR într-o “panaramă”. „Redistribuirea mandatelor pentru Parlament este ocazia sistemului securistic de a discredita votul oamenilor.  În loc să apere ceea ce a câștigat un om asemenea mie, care a câștigat în fieful Ilfov, dl. Simion a tăcut și m-a trădat! Pelteaua falsei lupte pentru libertate o consider cu un cuvânt românesc obiectiv: o panaramă! Nu vreau să fac parte din așa ceva, nici măcar indirect.”, a arătat Mihalcea.

Numele lui Sergiu Mihalcea apare în calitate de contestator într-un dosar înregistrat pe 5 ianauarie 2024 la Judecătoria Sinaia, în timp ce intimat figurează Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere SA-Direcția Regională de Drumuri și Poduri București, conform datelor consultate de FANATIK pe portalul instanțelor de judecată. Mihalcea a solicitat instanţei să dispună desființarea tuturor actelor de executare efectuate în dosarul de executare nr. 3588/2014, precum şi anularea încheierii din 15.10.2014 emisă de Judecătoria Sinaia prin care s-a admis cererea de încuviinţare a executării silite.

În motivare, a arătat că nu a primit procesul-verbal din 7.11.2011 care constituie titlul în baza căruia s-a încuviinţat executarea silită. A mai precizat că creanţa pe care o urmăreşte intimata nu mai poate fi pusă în executare deoarece între momentul sancţionării contravenţionale şi momentul executării sancţiunii a intervenit o lege contravenţională mai favorabilă. A mai învederat că singurul organism abilitat să urmărească și să recupereze creanțele ce se fac venit la Bugetul Consolidat este ANAF, aspect ce atrage nulitatea absolută a tuturor actelor de executare efectuate de Biroul Executorului Judecătoresc în dosarul execuțional nr. 3588/2014, acte ce au fost emise de un organ de executare neabilitat să execute creanțe bugetare.

În dosar se arată că prin procesul-verbal din 7.11.2011 s-a impus debitorului Sergiu Mihalcea obligaţia de plată a sumei de 28 euro reprezentând contravaloare tarif de despăgubire, potrivit căruia în cazul faptei de a circula fără a deține rovinieta valabilă contravenientul are obligația de a achita, pe lângă amenda contravențională, tarif de despăgubire în funcție de tipul vehiculului. La data de 09.09.2014 a fost înregistrată la executorul judecătoresc cererea creditoarei de executare silită a titlului executoriu, reprezentat de procesul-verbal de constatare a contravenţiei.

Sergiu Mihalcea a invocat nelegalitatea procesului-verbal de contravenţie

Prin încheierea din 15.10.2014, pronunţată de Judecătoria Sinaia, a fost încuviinţată executarea silită a debitorului Sergiu Mihalcea în dosarul de executare al acestuia, pentru creanţele rezultate din titlul executoriu reprezentat de proces-verbal până la concurenţa sumele rezultând din titlul executoriu şi accesorii, în toate formele de executare prevăzute de lege. Instanța a arătat că împotriva procesului-verbal de constatare a contravenţiei şi de aplicare a sancţiunii se poate face plângere în termen de 15 zile de la data înmânării sau comunicării acestuia.

Aplicând aceste dispoziţii legale la datele speţei, instanţa a constatat că este fondată excepţia inadmisibilităţii, întrucât motivele privind aplicarea legii contravenţionale mai favorabile şi aplicarea Legii nr. 144/2012, prin care a fost abrogată dispoziţia legală care a constituit temeiul de drept pentru obligarea la plata despăgubirilor de 28 euro, reprezintă motive prin care se invocă de fapt nelegalitatea procesului-verbal de contravenţie.

Instanţa a apreciat că aceste motive nu pot fi analizate în cadrul prezentei contestaţii la executare, deoarece O.G. nr. 2/2001 prevede o procedură specifică pentru desfiinţarea titlului, în cadrul căreia pot fi analizate motivele de nelegalitate ale unui proces-verbal de contravenţie, respectiv plângerea contravenţională. În raport de prevederile legale enunţate mai sus, contestaţia la executare vizează numai incidente legate de executare, în acest cadru putând fi cercetate doar formele de executare întocmite cu prilejul executării silite, urmând a fi stabilită respectarea cerinţelor legale aplicabile potrivit codului de procedură civilă.

Instanța a respins contestația la executare formulată de Sergiu Mihalcea

Astfel, pe calea contestaţiei la executare nu se pot invoca motive de fond care să pună în discuţie legalitatea procesului-verbal de contravenţie, deoarece partea interesată avea posibilitatea să le valorifice în cadrul plângerii contravenţionale. În plus, se observă că creditoarea a procedat la comunicarea în mod legal a procesului-verbal, prin poştă, acesta fiind primit de tatăl lui Sergiu Mihalcea, la data de 22.11.2011, niciuna dintre aceste critici ale contestatorului nefiind întemeiată. Instanţa a mai reținut, referitor la anularea tarifului de despăgubire, că prin Legea nr. 144/2012, la art. II, se arată că „tarifele de despăgubire aplicate şi contestate în instanţă până la data intrării în vigoare a prezentei legi se anulează.”

Așadar, au fost avuți în vedere numai contravenienţii care au fost sancţionaţi în baza O.G. nr. 15/2002 şi care au contestat în instanţă tarifele de despăgubire. Or, contestatorul Sergiu Mihalcea nu a făcut dovada contestării în instanța a procesului – verbal de contravenție, iar aceste prevederi nu pot retroactiva în temeiul principiului legii contravenționale mai favorabile, în acest sens fiind considerentele deciziilor CCR nr. 511/2015, 463/2015, 272/2015, 165/2015, 137/2015, Curtea Constituțională reținând că actele normative pot cuprinde, pe lângă amenda contravenţională ca sancţiune de drept administrativ, şi tarife de determinare a despăgubirilor pentru prejudiciile pricinuite prin săvârşirea contravenţiei, se arată în dosarul consultat de FANATIK.

Este cazul dispozițiilor art. 8 alin. (3) din OG nr. 15/2002, stabilirea tarifului de despăgubire find întemeiată pe dreptul CNADNR de a beneficia de repararea prejudiciului (uzarea şi degradarea drumurilor naţionale) cauzat de fapta ilicită săvârşită de utilizator (folosirea drumului naţional fără plata rovinietei), obligarea la plata acestui tarif de despăgubire fiind o consecinţă a răspunderii pentru săvârşirea unei fapte ilicite. Așadar, tariful de despăgubire nu are natura unei sancțiuni contravenționale pentru a se pune problema aplicării legii contravenționale mai favorabile, criticile contestatorului fiind neîntemeiate și sub acest aspect. Pe 27 martie 2024, Judecătoria Sinaia a respins, ca inadmisibilă, contestaţia la executare formulată de Sergiu Mihalcea, în ceea ce priveşte motivele referitoare la nulitatea titlului executoriu reprezentat de procesul-verbal din 7.11.2011, decurgând din aceea că nu este semnat olograf, nu a fost comunicat către debitor conform procedurii de comunicare şi din aceea că dreptul de sancţionare este prescris.